Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) atrage atenția că Ordinul Ministerului Sănătății privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru asigurarea tratamentului, monitorizării și îngrijirii pacienților cu afecțiuni stomatologice – „Programul AP-STOMA” nu poate intra în vigoare fără parcurgerea etapelor legale obligatorii de consultare și avizare a CMSR, prevăzute de legislație.
În acest context, CMSR solicită amânarea intrării în vigoare a Ordinului AP-STOMA și demararea unui proces de consultare reală cu reprezentanții legali ai corpului profesional al medicilor stomatologi, în interesul pacienților și al profesioniștilor care poartă răspunderea actului medical.
CMSR subliniază în mod clar că nu se opune sub nicio formă accesului pacienților la servicii stomatologice în sistemul public de sănătate. Colegiul susține extinderea acestui acces, cu condiția ca măsurile să țină cont de realitățile din teren, de capacitatea efectivă a sistemului și de distribuția resursei umane.
În urma publicării proiectului de ordin în procedură de transparență decizională, Biroul Executiv Național al CMSR a demarat și a finalizat analiza impactului noilor dispoziții, iar concluziile și solicitările concrete ale comunității de medici stomatologi din România au fost transmise oficial Ministerului Sănătății. Totodată, CMSR a semnalat în mod formal etapele neparcurse de Ministerul Sănătății în ceea ce privește cadrul legal de consultare și avizare, inclusiv lipsa unei consultări instituționale prealabile și a solicitării punctului de vedere al CMSR înainte de inițierea procedurii de adoptare.
În documentul transmis Ministerului Sănătății, CMSR a evidențiat:
- Necesitatea respectării rolului legal al CMSR în avizarea programelor și actelor normative cu impact asupra medicinei dentare;
- Riscurile generate de implementarea Programului AP-STOMA fără corelare cu mecanismele existente de finanțare și cu realitățile din teren;
- Importanța reprezentării profesionale în structurile de guvernanță ale programului;
- Nevoia unei abordări strategice, etapizate și complementare pentru dezvoltarea stomatologiei cu suport ATI și pentru prevenție.
Clarificările necesare vor fi realizate în cadrul unei ședințe comune de lucru între Ministerul Sănătății și CMSR, a cărei organizare este obligatorie potrivit legii. CMSR regretă lipsa consultării prealabile, dar își reafirmă disponibilitatea pentru dialog instituțional, în beneficiul pacienților și al siguranței actului medical stomatologic.
Programul va fi finanțat de Ministerul Sănătății și va fi implementat prin unități sanitare publice care au sau vor avea în structură secții sau compartimente de stomatologie.
„În România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, spune ministrul Sănătății.
Prin programul AP-Stoma vor putea fi finanțate:
- medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie generală
- analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților
- echipamente medicale esențiale: unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator etc
- consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare
- service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.
„Este un pas necesar pentru ca tratamentul stomatologic să nu mai fie un privilegiu, ci un serviciu medical accesibil în sistemul public, acolo unde este nevoie de el”, adaugă ministrul Sănătății.
Românii cu resurse financiare limitate se confruntă de peste trei ori mai des cu lipsa îngrijirilor stomatologice necesare
Potrivit unui raport Eurostat, în România există o diferență semnificativă între persoanele aflate în risc de sărăcie și restul populației atunci când vine vorba de accesul la tratamente dentare.
Astfel, aproape jumătate dintre românii vulnerabili din punct de vedere economic (43,5%) nu au putut să meargă la dentist, în timp ce doar aproximativ una din opt persoane (12,6%) din afara acestui grup a avut aceeași problemă.
În 2024, 6,3% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani sau mai mult din UE care aveau nevoie de îngrijiri stomatologice au raportat că nu au putut să le primească din motive financiare, din cauza listelor lungi de așteptare sau a distanței față de furnizorii de servicii dentare.
Dintre țările UE, ponderea persoanelor cu nevoi stomatologice nesatisfăcute a fost cea mai mare în Grecia (27,1%), Letonia (16,5%) și România (16,2%).
La polul opus, cele mai reduse ponderi s-au consemnat în Malta (0,4%), Germania (0,9%) și Croația (1,1%). Datele Eurostat arată că ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie este semnificativ mai mare, de 13,7%, comparativ cu 5,1% în cazul celor care nu se aflau în risc de sărăcie.
Această situație se înregistrează în toate țările membre UE.
Cele mai mari diferențe în raportarea nevoilor stomatologice nesatisfăcute au fost observate în România, unde 43,5% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie au raportat astfel de nevoi nesatisfăcute comparativ cu 12,6% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, un decalaj de 30,9 puncte procentuale.
Și în Grecia, 52,8% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie au raportat nevoi stomatologice nesatisfăcute comparativ cu 22,7% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, un decalaj de 30,1 puncte procentuale. Diferențe mari s-au înregistrat și în Letonia (24,5 puncte procentuale) și Portugalia (20,5 puncte procentuale).
În schimb, Germania (1,3 puncte procentuale), Malta (1,5 puncte procentuale) și Polonia (1,7 puncte procentuale) au înregistrat cele mai mici decalaje între ratele de nevoi stomatologice nesatisfăcute în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie și al celor care nu sunt expuse problemelor financiare, se mai arată în raport.
