Cesare, un italian care a trăit mai mulți ani în Timișoara, Oradea și Cluj, nu înțelege de ce țara sa este plină de români care fac muncile de jos, în condițiile în care România e una dintre puținele țări din Europa care au zăcăminte bogate de minereuri și gaze naturale.
Cesare a avut mai multe afaceri în România, e căsătorit cu o româncă și a trăit ani la rând aici. Așa a devenit interesat de istoria României, iar când s-a documentat a aflat câteva detalii nebănuite, care l-au surprins mult. Așa a aflat că România nu este sau cel puțin nu ar trebui să fie o țară săracă, deși nivelul de trai, în realitate, este extrem de scăzut, relatează Adevărul.
Spre surprinderea lui, Cesare a aflat că în munții României există mine unde odinioară se exploata aurul, dar și importante zăcăminte de gaze naturale, în Marea Neagră, care sunt blocate de ani de zile, deși ar valora sute de miliarde de euro. În lumina noilor informații pe care le-a aflat, pentru el pare acum și mai ciudat că aproape două milioane de români au emigrat numai în Italia, iar cei mai mulți fac muncile refuzate de localnici.
„În România există aur, iar în Italia se știa asta de pe vremea romanilor. România are gaze naturale și ar putea ține din ele economia unor țări cu industrie de top precum Franța sau Italia, plus că poate nu ar mai fi avut prețuri de coșmar la energie. De aici ar fi obținut o mulțime de bani, dar iarăși, nu le exploatează, nu știu de ce.
În timpul ăsta, românii de rând trăiesc de pe o zi pe alta, iar mulți dintre ei vin în Italia să spele pe jos sau să-i spele pe seniorii noștri și să facă toate muncile grele, împreună cu africanii. I-am întrebat pe prietenii mei români: «cum se face că stați pe munți de aur și aveți și gaze la mare, dar veniți să ne spălați WC-urile?» N-am vrut să jignesc pe nimeni, soția e româncă și îi apreciez pe români, dar pentru mine e o enigmă cum e posibil să se întâmple asta. Hai că nu ești Germania sau Franța, hai că nu ești Italia sau Spania, dar măcar la nivelul Poloniei sau Ungariei ar trebui să fi ajuns de atâta timp”, a spus italianul.
„Milioane de români câștigă doar 300 de euro”
El s-a arătat surprins și de prețurile mari din România, mai ales raportat la puterea de cumpărare a populației. „Eu ca italian nu am de ce să mă plâng, am și câteva afaceri mici și am venituri peste medie și în Italia, normal că mă descurc când vin în România, dar mă gândesc la ei. Milioane de români câștigă mai puțin de 300 de euro net. Vă dați seama, 300 de euro! Un italian ar arunca cu roșii și ouă stricate după patronul lui și după politicienii prefăcuți din toate partidele. Românii stau, tac și rabdă, iar cine poate pleacă din țară. Toate guvernele pe care le-au avut și absolut toți politicienii din toate partidele lor au eșuat, deși țara asta are un potențial nemaipomenit.
Mi-e greu să-i înțeleg. În loc de asta îi văd că se ceartă între ei, că îl apără pe nu știu care politician sau nu știu care partid, nici nu contează care, de parcă nu din cauza lor sunt săraci. Mă tem că vor ajunge să voteze cu partide extremiste, deja a apărut unul la ei, deși dacă mă gândesc nici celelalte nu sunt cu mult mai răsărite”, a mai spus el. Există însă și lucruri care l-au impresionat plăcut pe italian. „Românii sunt mai pro occidentali decât cehii, polonezii, ungurii sau slovacii.
Pur și simplu respectă Uniunea Europeană și toți se simt atrași de cultura și civilzația din vest, căreia îi și aparțin. Ei nu sunt cu Orientul, cu Rusia, cum ar fi mulți alți est-europenii. Pentru ei toate drumurile duc în Vest. Iar IT-iștii români sunt cunoscuți nu numai în Europa, ci faima lor a ajuns până în America. Al doilea oraș al României, Cluj, e un fel de Silicon Valley plin de IT-iști și rivalizează cu multe orașe din Italia când e vorba de puterea de cumpărare. Degeaba, pentru că există orașe și sate în sudul țării, dar mai ales la granița cu Republica Moldova unde aproape că se moare de foame.”
Săraci, dar darnici cu refugiații din Ucraina
El a mai remarcat și felul în care românii obișnuiți au răspuns provocărilor războiului din Ucraina și, mai ales, s-au implicat pentru a-i ajuta pe refugiați.
„Vezi români care abia au ce mânca, dar își rup de la gură ca să le dea unor străini. E un gest mai mult decât nobil și nu știu câți italieni ar face asta. Românii s-au mobilizat și le-au dat refugiaților din puținul lor, iar prin asta au arătat unei Europe întregi ce înseamnă omenia. Nu știu dacă neamțul, francezul și italianul, care au infinit mai multe posibilități, ar fi făcut pentru ucraineni ce au făcut românii. Am mari îndoieli, dacă e să fiu sincer. Un mare «jos pălăria» pentru români, cum se zice la ei, pentru acest gest! Românii și polonezii duc greul în privința asta, tot respectul pentru ei”.
