Într-un răstimp în care România raportează peste 15.000 de infecții cu noul coronavirus, statisticile pentru celelalte tipuri de gripă au fost întrerupte subit înainte de Paști. Dacă în anii precedenți autoritățile făceau centralizări săptămânale ale numărului de cazuri și deceselor până în luna mai, când se încheia sezonul gripal, în 2020 curba raportărilor s-a oprit abrupt la declanșarea stării de urgență, într-un moment în care numărul de morți era aproape de 3 ori mai mic decât anul trecut. O explicație din zona instituției care face centralizarea măsurătorilor o reprezintă chiar subraportările din teritoriu, în condițiile în cadrele medicale sunt concentrate pe depistarea COVID-19.
Viitoarele reguli și planuri pregătite de autorități în actuala pandemie vor fi anunțate la conferința Profit.ro, pentru care detalii pot fi văzute AICI și care va fi transmisă în direct la Profit TV
Într-un răstimp pe la începutul crizei noului coronavirus, în Italia apăruse un banc în rândul publicului care de pe atunci contesta acuratețea măsurătorii deceselor atribuite COVID-19. „Tot a făcut ceva bun virusul ăsta chinezesc – sună gluma – că a eradicat în Italia decesele din cauza infarctului, diabetului, cancerului, cirozei, tbc-ului, obezității morbide etc..."
Ironic sau ca în bancuri, în România noul coronavirus pare a fi eradicat gripa sezonieră. Rapoartele săptămânale cu privire la 4 alte virusuri gripale și a incidenței deceselor au fost sistate încă dinainte de Paști, după ce primele sincope în ceea ce de ani de zile a fost o informare constantă au apărut de la instituirea stării de urgență.
În timp ce statul a reușit să testeze și să introducă în statistici peste 15.000 de cazuri de COVID-19, iar decesele asociate acestora ar fi depășit 1.000 de subiecți, gripa sezonieră a dispărut cu totul de pe radarele autorităților.
Raportările s-au oprit brusc înainte de Paști, când numărul de infectări era situat la 1.925 de cazuri, iar decesele au rămas în număr de 73, cu 63% mai puțin decât cele 197 de cazuri mortale prinse la același moment în timp, respectiv la jumătatea lunii aprilie, pentru anul 2019.
„Noi avem și niște raportări săptămânale pe gripă, inclusiv decese, care oricum n-au mai fost săptămânale în ultima vreme din cauza subraportării”, afirma într-o discuție cu Profit.ro o persoană care lucrează la Inspectoratul Național de Sănătate Publică. Am venit cu întrebarea suplimentară, pentru lămuriri asupra noțiunii subraportare. „Pentru că toată lumea s-a ocupat în ultima perioadă de COVID, nu s-au mai raportat atât de mult cazurile de gripă...”, vine răspunsul de la reprezentantul instituției care face inclusiv măsurătorile pentru noul coronavirus.
Într-adevăr, cum simptomele sunt similare, iar panica a făcut ca autoritățile să se concentreze pe noua boală, probabil că acestea nu au mai putut concentra numărul critic de cazuri ca să furnizeze date relevante spre centralizare la INSP, unde statisticile chiar deveniseră tot mai precise de la an la an, confom analizelor realizate de Profit.ro pe portalul instituției.
Că statul a a avut abordarea „Totul pentru COVID!” se vede cel mai bine în cazul orașului Suceava, care numără în statisticile oficiale aproape 3.300 de infecții cu noul coronavirus, care a fost intens prezentat în media drept „focar de coronavirus”, care a avut spitalul pus sub conducerea unor medici militari, dar care în raportările privind gripa sezonieră a rămas la zero cazuri. Este de ca și când noul virus ar fi ocupat nișa ecologică a tuturor celorlalte virusuri gripale, însă raportul între mii de cazuri de COVID și nici măcar un singur caz de gripă sezonieră se prezintă ca o aberație statistică.
Dinamica ciudată în acest an a cazurilor de gripă se vede mai bine atunci când avem în vedere numărul deceselor atribuite. Acestea au mers într-un ritm apropiat celui din 2018 până undeva la jumătatea lunii februarie, dar raportările au rămas în urmă treptat, dezvoltându-se o amplă divergență față de evoluțiile din anii precedenți, evidențiată pe graficul atașat.
La jumătatea lunii martie erau înregistrate la nivel național 66 de decese atribuite gripei sezoniere și numai într-o singură raportare, imediat după declararea stării de urgență, dinamica a mai fost importantă pentru o creștere la 72 de morți. Ulterior, Institutul Național de Sănătate Publică nu a mai făcut raportări pentru 2 săptămâni, iar la ultimul bilanț cu câteva zile înainte de Paști numărul de cazuri mai crescuse doar nesemnificativ, la 31 de îmbonăviri, un al 73-lea deces fiind și ultimul prins în statistici. După Paști, autoritățile nu au mai reluat raportările săptămânale pentru gripă, fiind deja aproape o lună de la ultimul bilanț. De regulă, notificările publice săptămânal sunt realizate până la sfârșitul lunii mai, când este considerat și finalul sezonului gripal.
În prezent, în plină criză medicală, statul are sincope majore în raportările statistice – care s-au văzut la un moment dat și prin rectificarea unor menționări duble ale deceselor în cazuri de coronavirus – iar Ministerul Sănătății nu are la dispoziție personal pentru informarea publică. La telefoanele pentru relațiile publice și cu presa ale ministerului nu răspunde nimeni de săptămâni pentru a oferi clarificări cu privire la așa-numitele „subraportări”, într-un context în care, în baza asumărilor medicale, sunt suspendate drepturi și libertăți constituționale, sunt efectuate internări forțate ale unor persoane care se simt bine, sunt introduse restricții care prăbușesc în ansamblu economia, iar sistemul de sănătate însuși are probleme de a prelua pacienții cu terțe afecțiuni.
