Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondate, recursurile în casație depuse de majoritatea inculpaților din Dosarul Ferma Băneasa. A fost admis recursul formulat de Mihăiță Robert Roșu, acesta fiind achitat sub acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz. Decizia instanței este definitivă.
”Respinge, ca nefondate, recursurile în casație declarate de inculpații Truică Remus, Delcea Valentin, Gheorghiță Dragomira, Popa Caterina, Dicu Corina Teodora, Marcovici Marius Andrei, Andronic Dan Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Olteanu Gheorghe, Mateescu Lucian Claudiu, Jecu Nicolae, Mușat Apostol și Dima Niculae împotriva deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr.345/64/2016”, este sentința instanței de marți.
Magistrații au admis recursul în casație declarat de inculpatul Roșu Robert Mihăiță împotriva aceleiași decizii, scrie News.ro.
”Desființează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce îl privește pe inculpatul Roșu Robert Mihăiță și, în rejudecare: (...) achită pe inculpatul Roșu Robert Mihăiță pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat (...) respectiv, a infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu (...) Anulează formele de executare emise în baza deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr.345/64/2016 și dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Roșu Robert Mihăiță, dacă nu este arestat în altă cauză”, se mai arată în decizia instanței.
De asemenea, instanța respinge cererile formulate de intimații inculpați Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz privind extinderea efectelor recursului în casație.
Deciaia instanței este definitivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, în 18 noiembrie, pronunțarea în dosarul Ferma Băneasa, în care s-a formulat recurs în casație.
Decizia atacată era una din 17 decembrie anul trecut, dată de ICCJ. În urma condamnării de atunci, omul de afaceri Remus Truică a fost încarcerat, însă Prințul Paul și Nela Ignatenko au fost dați în urmărire generală.
Potrivit sentinței date de ICCJ în decembrie 2020, pedepsele erau următoarele: Remus Truică – șapte ani de închisoare, Prințul Paul – trei ani și patru luni de închisoare, Nela Ignatenko (Păvăloiu) - cinci ani de închisoare, Mihăiță Robert Roșu – cinci ani de închisoare, Silberstein Tal – cinci ani de închisoare, Steinmetz Benyamin – cinci ani de închisoare, Dan Andronic – trei ani de închisoare cu suspendare, Marius Andrei Marcovici – trei ani de închisoare cu suspendare, Lucian Claudiu Mateescu – trei ani de închisoare cu suspendare, Dragomira Gheorghiță – patru ani de închisoare cu suspendare, Corina Teodora Dicu – patru ani de închisoare cu suspendare, Ioan Stoian – patru ani de închisoare cu suspendare, Apostol Mușat – patru ani de închisoare, Niculae Dima – patru ani de închisoare, Nicolae Jecu – patru ani de închisoare, Caterina Popa – patru ani de închisoare, Gheorghe Olteanu – patru ani de închisoare, Valentin Delcea – patru ani de închisoare.
De asemenea, instanța a admis atunci acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov și a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafață de 170.924,975 m.p., ce a făcut obiectul deciziei nr. 30 din data de 26.09.2008 și a Protocolului de predare - preluare nr. 2847 din 26.09.2008, în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al Statului Român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.
Totodată, ICCJ a obligat în solidar pe Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu), Paul Philippe Al României, Apostol Mușat, Nicoale Dima, Nicolae Jecu, Caterina Popa, Valentin Delcea și Gheorghe Olteanu la plata sumei de 1.019.285,49 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, în calitate de reprezentant al Statului Român, cu titlu de despăgubiri civile materiale.
Instanța a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Plantelor și, în temeiul art. 998, 999 rap. la art. 1003 Cod civil anterior, a obligat în solidar pe inculpații Remus Truică, Robert Mihăiță Roșu, Paul Philippe Al României, Dragomira Gheorghiță, Corina Teodora Dicu și Ioan Stoian la plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile materiale.
ICCJ i-a obligat pe inculpații Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz la câte 40.000 lei, pe inculpatul Roșu Robert Mihăiță la 35.000 lei, pe inculpații Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei și Mateescu Lucian Claudiu la câte 20.000 lei, pe inculpatul Mușat Apostol la 6.000 lei, iar pe inculpații Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora, Stoian Ioan, Dima Niculae, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Olteanu Gheorghe și Delcea Valentin la câte 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
De asemenea, i-a obligat pe inculpații Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Al României Paul Philippe, Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora și Stoian Ioan la plata sumei de câte 2000 lei către partea civilă Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de câte 1000 lei contravaloarea onorariului pentru expertiză și suma de câte 1000 lei contravaloarea onorariului avocatului ales.
ICCJ i-a obligat pe inculpații Ignatenko (fostă) Păvăloiu Nela, Al României Paul Philippe, Mușat Apostol, Dima Nicolae, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Delcea Valentin și Olteanu Gheorghe la plata sumei de câte 3130 lei către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, reprezentând cheltuieli judiciare.
Decizia era definitivă.
În 27 iunie 2019, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe omul de afaceri Remus Truică la patru ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani în dosarul retrocedării Pădurii Snagov. În același dosar, Prințul Paul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prințul Paul și alte 20 de persoane, între care trei cetățeni israelieni și jurnalistul Dan Andronic, au fost trimiși în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa și a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
Omul de afaceri Remus Truică a fost acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, iar prințul Paul a fost acuzat de cumpărare de influență și spălare a banilor, ambele în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, acuzațiile reținute în sarcina inculpaților vizează infracțiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), ”în interesul obținerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.
Procurorii DNA arătau că prințul Paul i-a promis lui Truică și asociaților acestuia din grupul infracțional o cotă parte importantă, între 50 la sută și 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obținerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.
”Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcționari publici implicați în procedurile de retrocedare, prin influența avută în mod direct (fost și actual consilier al primului ministru) și indirect, prin intermediul relațiilor pe care le au în lumea politică, în justiție, la cel mai înalt nivel și presă (relații de prietenie și de afaceri cu membri ai Guvernului, parlamentari, funcționari autorități publice, cu persoane cu influență în presă, relații la ICCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceștia, în mod nelegal, să determine obținerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philipe”, preciza DNA.
După dobândirea Pădurii Snagov și a Fermei Băneasa, acestea au fost transferate de prințul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la prețuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienței. Firma respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.
Prin activitatea infracțională desfășurată s-a reușit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu statului de 9.523.769 de euro, precum și a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului de 135.874.800 de euro, menționau procurorii.
