Un trend se conturează de mai mulți ani. Sunt mai mulți români care se întorc definitiv în țară decât cei care pleacă definitiv. Datele analizate de Profit.ro referitoare strict la acest aspect arată că, în șase ani, numărul celor întorși este aproape dublu față de numărul celor plecați.
Motivele variază. Există însă și realitatea că numărul emigrărilor definitive atinge nivelurile de la începutul anilor ‘90, iar jumătate dintre cei care părăsesc România au între 20 și 44 de ani.
Mai mulți români au ales să se întoarcă definitiv în țară decât cei care au plecat de tot, între 2017 și 2022. Datele arată că în perioada menționată s-au întors definitiv 317.214 de români. Prin comparație, doar 180.970 au ales să plece permanent.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cifrele pe fiecare an sunt următoarele:
Imigratia este acțiunea prin care o persoana renunță la domiciliul de pe teritoriul altui stat și își stabileste domiciliul în România. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care acesta declară că are locuința principală, trecută în actul de identitate.
Recordul a fost în 2018. Cei mai mulți s-au întors în Moldova și în București
Recordul de întoarceri definitive a fost înregistrat în 2018, cu mențiunea că INS nu a înregistrat întoarcerile din 1990. În perioada 2017-2022, cel mai mare număr de întoarceri definitive a fost înregistrat în Moldova (164.443(, urmată de București (81.072).
De ce se întorc românii
Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București, cu expertiză în cercetări privind migrația, a enumerat într-un articol recent factorii cei mai probabili pentru acest trend vizibil.
“Foarte probabil, este vorba de un efect (...) al pensionării sau apropierii de pensie a unui număr semnificativ de români aflați în străinătate. (...) Tot mai mulți români din străinătate au acumulat un număr mare de ani acolo și au considerat că este vremea să revină în țară, la familii, prieteni, cunoscuți, să ocupe eventualele locuințe pe care, între timp , le-au construit în țară, cu bani din migrație (remitențe economice). În perioada 2015-2019 se manifesta deja o tendință de sporire a numărului de reveniri în țară.”, cităm din articolul profesorului, publicat în Contributors.ro.
Plecările definitive din 2022 sunt la nivel record, după anul 1990
Însă există un trend crescător absolut în numărul de plecări definitive. Reper pentru numărul de plecări definitive rămâne anul 1990, când aproape 100.000 de români au emigrat definitiv. Numărul a scăzut constant, până în 2010, când au plecat doar 8.000. Apoi ritmul a devenit ascendent, culminând cu nivelul de plecări din 2022, de 48.438, comparabil cu cel din 1991, an record după 1990.
Jumătate dintre cei care pleacă definitiv au vârste cuprinse între 20 și 44 de ani. (Întoarcerile definitive sunt majoritare în aceeași categorie de vârstă).
Câți români sunt plecați în Europa
În 2022, România a fost țara cu cel mai mare număr de cetățeni proprii care locuiau în alte state membre ale UE (3,1 milioane de persoane sau 24% din toți cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară a UE ca non-naționali), înaintea Poloniei și Italiei (ambele cu 1,5 milioane sau 11%), potrivit Comisiei Europeane. Populația României este estimată de INS (2023) la 19.053.815 de locuitori.
Poitrivit ultimelor statistici MAE, principalele țări în care sunt plecați români (definitiv sau nu): sunt
Italia – 1.137.728
Spania – 1.087.923
Marea Britanie – 949.810
Germania – 826.154
Economia României se tot apropie de media UE
Puterea economiei României se apropie de media Uniunii Europene, factor care poate influența atât deciziile celor care vor să plece, cât și pe cele ale celor plecați.
În 2021 nivelul PIB-ului per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard era cu 27% sub media UE. În 2022 eram cu 24%, iar în 2023 am fost cu 22% sub media UE.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta în vara anului trecut că România este deasupra Greciei și la egalitate cu Portugalia și Ungaria la PIB/cap de locuitor. În acest moment, am fi, vis-a-vis de media UE, peste Bulgaria (36%), Grecia (33%), Letonia (29%), Slovacia (27%), Croația și Ungaria (ambele cu 24%).
