Gabriel Resources, care controlează RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, vrea să atragă încă 20 de milioane de dolari de la investitori, printr-un plasament privat de acțiuni destinat, printre altele, finanțării costurilor presupuse de litigiul declanșat de companie anul trecut împotriva statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru blocarea proiectului Roșia Montană.
Ar fi al doilea plasament de acest tip, după ce, în iunie 2014, Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la mai mulți acționari, care au căpătat astfel dreptul inclusiv la o parte din despăgubirile pe care le-ar putea obține compania de la România prin arbitraj internațional în cazul Roșia Montană. Potrivit prospectului acelui plasament, fiecare acțiune achiziționată a dat deținătorului dreptul, în anumite condiții, la până la 5% din banii primiți de companie în urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luată până la 30 iunie 2019 într-o procedură de arbitraj legată de proiectul Roșia Montană. Investitorii vor avea dreptul, în total, la maximum 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) în contul drepturilor din valoarea arbitrajului.
"În pofida preferinței exprimate public a companiei de a intra în discuții în vederea rezolvării amiabile a disputei, autoritățile române nu au răspuns ofertei noastre în acest sens. Nu mai există contact cu autoritățile române de la notificarea noastră formală de litigiu din urmă cu 14 luni. Este regretabil că Gabriel Resources a fost nevoită să-și reducă în continuare numărul de personal, sprijinul pentru comunitate și investițiile din România anul trecut, ca o consecință a eșecului statului român în a gestiona proiectul. Dorința noastră principală rămâne aceea de a ajunge la o soluție amiabilă, care să permită construirea și operarea unei mine de aur de clasă mondială la Roșia Montană. Cu toate acestea, în absența unei astfel de soluții, compania este hotărâtă să-și protejeze drepturile și interesele prin intermediul procedurii de arbitraj deschise la ICSID. În acest scop, compania intenționează să atragă până la 20 milioane dolari canadieni printr-un plasament privat, pentru a finanța, printre altele, costurile generate de această procedură", a declarat președintele și directorul general al Gabriel Resources, Jonathan Henry.
CITEȘTE ȘI Van Groningen: Legea privind darea în plată nu se poate aplica niciodată retroactiv Anul trecut, arbitrajul de la Washington cu România i-a costat pe cei de la Gabriel Resources circa 6,1 milioane dolari canadieni, deși deocamdată nici măcar nu a fost constituit tribunalul care va arbitra litigiul, printre altele din cauza neînțelegerilor dintre cele două părți cu privire la numirea președintelui acestuia. În prezent, 1 dolar canadian este echivalentul a 0,77 dolari americani, 0,68 euro sau 3,01 lei.
Gabriel Resources este reprezentată la ICSID, în disputa cu România, de firma americană de avocatură White & Case LLP. Aceeași firmă a reprezentat Ucraina în negocierile regimului de la Kiev privind restructurarea datoriilor statului ucrainean față de creditorii privați pe bază de titluri de stat, dintre care cel mai mare era Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, cu o expunere suverană pe Ucraina de circa 7 miliarde de dolari. În anii 90, avocații White & Case au fost consultanți pe lângă autoritățile din Rusia, Polonia și Cehia în privința programelor de privatizare în masă din aceste țări.
Statul român este reprezentat de consorțiul format din casa de avocatură românească Leaua și Asociații și firma elvețiană Lalive din Geneva.
Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Anul trecut, RMGC a concediat încă 70 de angajați, cu costuri de disponibilizare totale de 900.000 dolari canadieni, după restructurarea din 2014, în care și-au pierdut locurile de muncă circa 400 de angajați ai companiei, costurile de disponibilizare a acestora cifrându-se la 2,6 milioane dolari canadieni.
CITEȘTE ȘI Legea antifumat a fost modificată în comisii la Senat: Fumatul va fi posibil la terase și în camere special amenajate Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunța că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile. În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie și mai, autoritățile române nu au dat un răspuns.
"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată, în care se preciza că Gabriel Resources a investit în total peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană.
Potrivit unui document guvernamental consultat de Profit.ro, Guvernul Cioloș își propune să modifice legislația în domeniul minier pentru a interzice mineritul prin "procedee periculoase" pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător. Astfel, Executivul de la București își propune "introducerea unor prevederi care vizează în mod explicit împiedicarea exploatării resurselor naturale prin procedee periculoase pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător".
CITEȘTE ȘI Tarom anulează cursele pe ruta București-Bruxelles până sâmbătă inclusiv Intenția Guvernului duce cu gândul la un proiect de lege de interzicere a utilizării cianurilor în mineritul după aur și argint, inițiat încă din 2007, în mod poate paradoxal, de către foștii senatori Gheorghe Funar (PRM) și Peter Kovacs Eckstein (UDMR), reprezentanți ai unor partide care nu se agreează reciproc, proiect aflat încă pe circuitul legislativ la Camera Deputaților.
Interzicerea utilizării cianurilor în minerit este susținută de către organizațiile de mediu care se opun proiectului de la Roșia Montană. În decembrie 2015, proiectul a fost retrimis, pentru raport suplimentar, la Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, cu termen de depunere a raportului 11 februarie 2016, expirat deja.
În precedentul raport, Comisia a recomandat respingerea inițiativei legislative, motivând că "o interzicere generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri ar implica închiderea exploatărilor aflate în funcțiune, din lipsa unei tehnologii alternative, ducând la dispariția unor locuri de muncă, fără beneficii suplimentare pentru mediu sau sănătate umană". După primirea raportului suplimentar din partea Comisiei de Industrii, proiectul de lege va ajunge în plenul Camerei Deputaților.
CITEȘTE ȘI Omul de afaceri, deputatul Sebastian Ghiță, nu poate fi reținut de DNA Interesant este că, asupra respectivului proiect de lege, Guvernul a trimis, în 2007, două puncte de vedere, unul în care se opunea inițiativei legislative și unul în care propunea să se acorde operatorilor economici un termen de 5 ani pentru adaptarea tehnologiilor de prelucrare la exigențele unei directive UE din 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive.
Ulterior, în 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la interzicerea folosirii tehnologiilor pe bază de cianuri în mineritul din Uniunea Europeană.
La începutul lunii trecute, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial. Demersul vine după ce localitatea Roșia Montană, pe o rază de 2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A, în noua Listă a Monumentelor Istorice. În plus, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunțat recent că Ministerul Culturii a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la Roșia Montană, după ce au fost sesizate mai multe nereguli în legătură cu acest sit.
