Normele UE obligă România să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% până în 2020, țintă imposibil de atins însă în condițiile în care, în prezent, procentul real de reciclare este extrem de scăzut. Ultimele date oficiale relevă că România are o rată de reciclare a deșeurilor municipale de doar 14% (7% din reciclarea materialelor și 7% din compostare), cu doar un procent în plus față de anul 2010.
Ținând cont că eliminarea deșeurilor la groapa de gunoi ar trebui să reprezinte ultima alternativă de gestionare a deșeurilor, este alarmant că rata de reciclare stagnează practic de 9 ani.
La acest moment, România are a doua cea mai slabă rată de reciclare din Europa, după Bulgaria, în condițiile în care produce aproape 6 milioane de tone de deșeuri anual. Din totalul de 5,8 milioane de tone de deșeuri pe an, doar Bucureștiul este responsabil pentru producerea a 709.720 de tone pe an, cu o medie de 375 kg pe cap de locuitor.
La colectarea deșeurilor de echipamente electronice și electrocasnice, România este pe ultimul loc în UE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat, anul trecut, România pentru neîndeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, deoarece 68 de gropi de gunoi neconforme erau încă deschise, deși România avea obligația de a le închide și a le reabilita până la 16 iulie 2009. În cazul în care România nu remediază aceste probleme, Comisia Europeană poate retrimite cazul la CJUE, iar România riscă să plătească astfel penalități în valoare de 300.000 euro pe zi.
De asemenea, în cazul nerespectării obligațiilor asumate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate impune României plata unei sume forfetare ce depășește 1 milion euro plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.
Legislația de mediu a început să prindă contur încă din 2005, odată cu adoptarea Ordonanței de urgență 195/2005 privind protecția mediului, care stipulează că autoritățile locale au obligația să asigure, prin serviciile publice și prin operatorii economici responsabili, luarea măsurilor de salubrizare a localităților. În 2011 a fost publicată Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, care impunea autorităților locale să asigure colectarea separată cel puțin pentru următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă.
Abia recent, însă, în primăvara acestui an, a fost avizat proiectul care stabilește, de exemplu, că autoritățile locale sunt obligate să finanțeze dotarea școlilor cu pubele colorate și inscripționate corespunzător, în vederea colectării selective a deșeurilor din aceste instituții de învățământ. Proiectul nu a primit însă avizul final, iar pe ansamblu, la nivelul întregii colectări, există în continuare foarte multe semne de întrebare, piața reciclării deșeurilor de ambalaje fiind în acest moment blocată în așteptarea unor acțiuni concrete din partea autorităților.
În urmă cu aproape doi ani a fost organizată o întâlnire între Guvern și reprezentanții mai multor producători și importatori de ambalaje și produse ambalate, pe tema soluțiilor de implementare a unui sistem funcțional și eficient de management al deșeurilor reciclabile. Nu a fost încă aplicat un sistem eficient de colectare a deșeurilor, pe piață existând însă soluții care pot rezolva rapid și eficient problemele existente, precum cele furnizate de compania Best Tools, importator și distribuitor de grupuri electrogene, utilaje profesionale de salubrizare, soluții pentru management al deșeurilor, echipamente de curățenie și utilaje pentru construcții, ajunsă, după mai mult de 13 ani de activitate pe piața locală, în topul jucătorilor de profil și fiind printre cele mai dinamice companii de pe această nișă, cu mari perspective de creștere în continuare.
Compania asigură o metodă eficientă de colectare selectivă a deșeurilor prin platforme subterane de colectare, o soluție tehnică ce respectă toate obligațiile legale și ajută la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, asigurând o organizare superioară a serviciului de salubrizare, compatibilă cu necesitățile actuale, limitând total accesul uman și al animalelor la deșeuri, reducând impactul asupra sănătății publice. Platformele subterane au ajuns, de altfel, la nivel global să reprezinte o alternativă viabilă la platformele clasice, reprezentate de țarcuri în interiorul cărora sunt containere/pubele.
Cu un sistem electronic integrat de monitorizare și gestiune și suport tehnic asigurat, platformele subterane furnizate de Best Tools permit o utilizare eficientă (acces cu card, similar celui utilizat la intrări în bloc, nu sunt condiționate de existența unei rețele de canalizare sau de o distanță minimă legală de 10 metri față de ferestrele imobilelor, reducerea suprafețelor de circulație afectate) și reduc substanțial costurile de întreținere (prin eliminarea containerelor cu capac, limitarea acțiunilor de deratizare, rezistență îndelungată în timp și risc zero de vandalizare).
