Decizia prin care statul român e obligat să plătească fostului președinte Bancorex Răzvan Temeșan 6.000 de euro despăgubiri morale din cauza lipsei de imparțialitate a judecătorilor care au soluționat definitiv litigiul său de muncă cu BCR, care l-a concediat după preluarea Bancorex, a fost publicată în Monitorul Oficial.
De asemenea, statul român trebuie să achite și 3000 de euro cheltuieli de judecată. ”Curtea este de părere că situația în care toți membrii completului Curții de Apel București erau clienți particulari ai băncii care era parte în procesul pe care îl judecau, după ce aceștia au obținut împrumuturi de la banca respectivă, ar fi putut crea reclamatului temeri legitime că respectivul complet nu va aborda cauza sa cu imparțialitatea necesară”, se arată în decizia CEDO.
În 1994, Răzvan Temeșan a fost numit în funcția de director al Bancorex, iar în 1999, banca a fost achiziționată și preluată de BCR, ceea ce a dus la concedierea rapidă a lui Temeșan, notează Curtea. A urmat o lungă succesiune de acțiuni în justiție între Temeșan și BCR; cu toate acestea, În 2003, acesta a inițiat o acțiune în justiție împotriva BCR, solicitând reîncadrarea în funcție. În temeiul unei hotărâri definitive din 8 aprilie 2005, Curtea de Apel București a respins cererea pe motiv că în urma fuziunii dintre Bancorex și BCR, contractul de muncă a devenit nul. Ca urmare a unei serii de căi de atac extraordinare și ordinare, precum și a altor acțiuni în justiție, el a reușit să obțină o hotărâre judecătorească prin care se dispunea reîncadrarea în muncă la BCR și plata de daune-interese. Cu toate acestea, hotărârea nu a fost executată în totalitate, iar Răzvan Temeșan nu a fost niciodată reîncadrat la bancă, scrie News.ro.
În 2014, BCR a introdus o acțiune în justiție împotriva sa, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea contractului său de muncă începând cu anul 2007. Printr-o hotărâre din 16 decembrie 2015, Tribunalul București a respins cererea BCR. Ambele părți au declarat recurs. În fața Curții de Apel București, cazul a fost înaintat unui complet compus din două judecătoare, împotriva cărora Răzvan Temeșan a ridicat excepții și a depus o cerere de recuzare, afirmând că una dintre judecătoare a participat la pronunțarea hotărârii care a invocat nulitatea contractului său de muncă și că aceasta avea o relație bancară în curs de desfășurare cu BCR și credite restante, iar în cazul celei de a doua judecătoare a afirmat că avocatul care reprezenta BCR în proces a fost superiorul ierarhic al acesteia între 1998—2000, având funcția de ministru, pe când aceasta era director al unui departament din cadrul Ministerului Justiției. Temeșan a susținut, de asemenea, că, în cursul procesului, cea de a doua judecătoare a obținut de la BCR un credit în valoare de 189.000 de lei pentru a finanța achiziționarea unui apartament.
La 7 noiembrie 2016, un alt complet al Curții de Apel București a respins cererea de recuzare, iar la 17 noiembrie 2016, completul Curții de Apel București compus din cele două judecătoare a admis recursul declarat de BCR împotriva hotărârii Tribunalului București din 16 decembrie 2015, hotărând în cele din urmă că contractul de muncă dintre BCR și Temeșan a devenit nul începând cu anul 2007.
DECIZIA CEDO
”Curtea este de părere că situația în care toți membrii completului Curții de Apel București erau clienți particulari ai băncii care era parte în procesul pe care îl judecau, după ce aceștia au obținut împrumuturi de la banca respectivă, ar fi putut crea reclamatului temeri legitime că respectivul complet nu va aborda cauza sa cu imparțialitatea necesară”, se arată în decizia CEDO.
În opinia Curții, circumstanțele invocate ”justifică în mod obiectiv temerea reclamantului potrivit căreia judecătoarele C. și U. ale Curții de Apel București nu aveau imparțialitatea necesară. În consecință, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție, în ceea ce privește cerința unei instanțe imparțiale”
”Având în vedere toate circumstanțele prezentei cauze, Curtea admite că reclamantul trebuie să fi suferit un prejudiciu moral care nu poate fi compensat prin simpla constatare a unei încălcări. Pronunțându-se în echitate, Curtea îi acordă reclamantului 6.000 EUR, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. În plus, având în vedere documentele prezentate, Curtea consideră rezonabil să se acorde reclamantului 3.000 EUR pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit”, a decis Curtea.
Temeșan solicitase 30.000 de euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciu material și 2.000.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral, precum și 5.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată, pretențiile sale fiind contestate de Guvern, .care a susținut că erau excesive și nejustificate.
Răzvan Temeșan a murit în 2022, însă acțiunea la CEDO a fost continuată de fiul său.
