Consiliul Național al Elevilor se opune unei propuneri de modificare a Legii educației, inițiate de senatorul Liviu Pop, potrivit căreia anul școlar în învățământul preuniversitar ar urma să înceapă în a doua săptămână din septembrie, în ziua de luni. Reprezentanții Elevilor spun însă că anul școlar ar trebui să fie între 1 septembrie și 1 iunie, pentru a evita ca examenele și cursurile să se desfășoare în timpul verii, clasele neavând aer condiționat.
Consiliul Național al Elevilor arată că, în Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, s-a dezbătut, miercuri, proiectul legislativ depus de senatorul Liviu Marian Pop pentru modificarea structurii anului școlar, astfel încât acesta să aibă o structură fixă, iar cursurile să înceapă în a doua săptămână din septembrie, în ziua de luni, scrie News.ro.
"Deși Consiliul Național al Elevilor s-a opus cu vehemență acestei măsuri nefundamentate, iar reprezentantul elevilor a fost prezent în cadrul comisiei, politicienii au ignorat punctul de vedere al elevilor și au votat această măsură nefundamentată. Obiectivul structurii reprezentative a elevilor din România, pentru următoarea perioadă, este să blocheze această măsură populistă până ca ea să fie inclusă în actuala Lege a educației naționale", arată sursa citată, într-un comunicat de presă.
Conform aceleiași surse, senatorul Liviu Pop a depus în Parlament o inițiativă de modificare a Legii educației naționale nr. 1/2011, în care este specificat faptul că, anual, cursurile anului școlar încep în a treia zi de luni din septembrie, anul școlar având, astfel, o structură fixă, care, conform expunerii de motive, vine în întâmpinarea necesității unei stabilități pentru elevii din sistemul preuniversitar de învățământ.
"Întrucât Consiliul Național al Elevilor (CNE), structura reprezentativă a tuturor elevilor din România, nu a fost consultat prin niciun mecanism, fie el intern sau extern, ne simțim îndatorați față de cei pe care îi reprezentăm pentru a vă exprima poziția noastră cu privire la modificarea legislativă antemenționată. Suntem de părere că, din nou, asistăm la o modificare nefundamentată, care nu sosește în beneficiul elevilor, întrucât soluția optimă este, într-adevăr, ca anul școlar să aibă o structură fixă, prevăzută în lege, însă data începerii cursurilor ar trebui să fie 1 septembrie", spun reprezentanții elevilor.
Ei arată că, în 2017, liderii elevilor din întreaga țară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obținerea unei structuri fixe pentru desfășurarea cursurilor dintr-un an școlar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie și să se termine la 1 iunie.
"În primul rând, dorim să atragem atenția cu privire la un fenomen care a luat amploare în sistemul educațional, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naționale este unul decalat, elevii sunt nevoiți să susțină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilație, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. De asemenea, orice zi petrecută la școală în luna iunie este resimțită precum o povară de către elevi, aspect care favorizează absenteismul școlar masiv, dar și incapacitatea beneficiarilor primari ai educației de a se putea concentra pe studiu", mai arată aceștia.
EI susțin că o astfel de măsură ar fi în interesul elevilor.
"De ce să înceapă cursurile în a doua săptămână din septembrie și nu în prima sau în a treia? Refuz să cred că o astfel de măsură a trecut în unanimitate de comisia cu activitate relevantă în domeniul educațional din Camera Deputaților. O astfel de propunere legislativă, cu o expunere de motive de jumătate de pagină, are un puternic impact economic și social, însă punctul de vedere al Consiliului Național al Elevilor nu a contat. Da, ne dorim stabilitate în sistem, ne dorim ca anul școlar să aibă o structură fixă, însă nu ne mulțumim doar cu atât", afirmă Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Ea spune că, după ce a aflat de această propunere legislativă, l-a contactat pe senatorul Liviu Pop, pentru a-i transmite punctul de vedere, dar nu a primit vreun răspuns.
"Politicienii, care în mod cert au cabinete parlamentare dotate cu aer condiționat, cu siguranță nu cunosc realitatea sistemului. Realitatea presupune localități fără transport școlar, realitatea presupune, de asemenea, școli care nu sunt dotate cu aparate de aer condiționat, realitatea presupune sute de elevi care străbat zeci de kilometri la temperaturile toride ale verii pentru a ajunge la școală", mai spune Pop.
