Adoptarea noului proiect de lege anti-fumat, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale, iar singurul rezultat al aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”, avertizează peste 70 de personalități din domeniul cultural.
Este un nou avertisment transmis după ce, în vara anului trecut, o analiză juridică indica faptul că noua lege propusă nu numai că ar conduce la scoaterea în ilegalitate a producătorilor și distribuitorilor de tutun, dar ar avea și victime colaterale, precum cultele religioase sau simplii fumători, care în baza acestui act pot fi amendați, de exemplu, pentru arderea tămâii, respectiv pentru fumarea sau oferirea unei țigări în public.
Ulterior, în toamnă, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) a solicitat Senatului, printr-o scrisoare oficială, respingerea acestei propuneri legislative, iar Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a atenționat că hiper-reglementarea tutunului, aflată acum în stadiu de proiect, afectează substanțial activitatea comercială, dar înseamnă și locuri de muncă pierdute, țigări mai scumpe și mai mulți bani pentru contrabandiști, iar propunerea legislativă referitoare la noi restricții pentru piața tutunului va aduce pierderi cumulate de peste 1,1 miliarde de euro anual pentru bugetul de stat.
În Senat, proiectul a fost aprobat tacit, doar ca efect al depășirii termenului de adoptare, și este acum pe agenda Camerei Deputaților, cameră deciizională, în condițiile în care a primit aviz negativ de la toate comisiile unde a fost trimis spre analiză, respectiv Comisia pentru Cultură, Comisia Juridică și Comisia pentru Tehnologia Informațiilor, și are un punct de vedere negativ inclusiv de la Guvern.
Practic, suprareglementarea comerțului cu produse din tutun a avut raport de respingere, dar... a fost adoptată tacit, decizia fiind pasată deputaților, deși un alt avertisment era că 350.000 de fumători care vor să renunțe la acest viciu sunt astfel condamnați tacit.
Acum, peste 70 de personalități din domeniul cultural lansează apelul "Radicalismul dăunează grav artei și culturii - „Lăsați-ne să organizăm în continuare evenimente în România!”, prin care solicită Parlamentului respingerea propunerii legislative.
Astfel, artiști, scriitori, muzicieni, critici, jurnaliști și manageri culturali au cerut Parlamentului să respingă inițiativa, proiectul primind anul trecut raport negativ comun de la trei comisii ale Senatului. Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, care urmează să dezbată proiectul în această săptămână, a primit aceeași solicitare, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de personalități publice. Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Tudor Giurgiu, Președintele TIFF, Gigi Căciuleanu, cel mai important coregraf român, George Banu, membru de onoare al Academiei Române și profesor de studii teatrale la Sorbona, teatrologul și profesorul universitar Ludmila Patlanjoglu, muzicienii Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Popovici, actorii Rodica Mandache, Marius Manole, publiciștii Sever Voinescu, Magdalena Popa Buluc, Cristina Bazavan, scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu, realizatorii Cătălin Ștefănescu, Silvia Ghiață sunt doar câțiva dintre semnatarii apelului către parlamentari.
Contextul este unul în care, după mai multe luni în care teatrele și cinematografele au fost închise, iar zeci de evenimente anulate, proiectul, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale.
Lumea culturală face apel la rațiune! „Ne pronunțăm ferm împotriva unei asemenea restricții care va afecta major domeniul cultural și artistic și vă adresăm respectuos rugămintea să ne permiteți să organizăm în continuare festivaluri și evenimente culturale în România. Acestea au nevoie de susținere și promovare, mai ales în lipsa unei finanțări publice consecvente și consistente. Înlăturarea
unui susținător financiar important precum industria tutunului va crea lipsuri și prejudicii pentru actele de cultură”, se arată în scrisoare.
Documentul, semnat de peste 70 de personalități din domeniul cultural, relevă că sensul acestei restricții extreme este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât sponsorizarea „cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun” este interzisă din anul 2004, prin Legea nr. 457.
„Sponsorizările oricăror companii sunt binevenite și bineprimite de către instituțiile care organizează festivaluri, spectacole, expoziții, concerte, recitaluri și alte manifestări artistice, mai ales în condițiile în care nu sunt foarte multe acele organizații/ companii care își permit să aloce bugete considerabile, an de an, pentru a da continuitate unor evenimente de masă și pentru a face vizibilă România în ochii opiniei publice internaționale. De cele mai multe ori, contribuția acestor companii face diferența nu numai în ceea ce privește organizarea evenimentelor și festivalurilor de anvergură, dar și în susținerea unor evenimente în localități mici, în zone defavorizate sau care nu ar prezenta interes pentru alți potențiali sponsori ori finanțatori”, se mai arată în documentul menționat.
În opinia semnatarilor, singurul rezultat ar aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”.
De mai bine de 20 de ani, companiile de tutun din România au susținut sau susțin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul International George Enescu, Festivalul SoNoRo, turnee de muzică clasică în orașele mici (Pianul călător, Duelul Viorilor, Orgile Transilvaniei), instituții teatrale (Teatrul Național București, Opera Română, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român), reviste de cultură (Luceafărul, Iocan), companii naționale (Gigi Căciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publicații, proiecte editoriale, conferințe, programe educaționale, dar și organizații caritabile și programe sociale sau campanii publice care nu s-ar mai putea derula dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală.
