Piața comunicațiilor din România a atins 14,96 miliarde de lei la finele anului trecut, în creștere față de ultimii ani și nivel dublu față de 2003, conform datelor Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
În 2014, piața comunicațiilor s-a cifrat la 13,9 miliarde lei, iar în 2015, la 14,1 miliarde lei.
"În pofida oscilațiilor care au existat la nivelul economiei din România, valoarea pieței serviciilor de comunicații electronice s-a dublat în ultimii 15 ani, de la 7,38 miliarde lei, la nivelul anului 2003, la 14,96 miliarde lei în 2016. Pentru o perioadă considerabilă, serviciile de voce au reprezentat motorul de creștere a veniturilor furnizorilor de comunicații, dar, în ultimii ani, creșterea veniturilor din piața de comunicații este susținută de internet, atât fix, cât și mobil, în condițiile în care veniturile din serviciile de voce se află pe un trend descrescător. Sectorul telecom continuă să dețină o contribuție importantă în PIB-ul României, atât în 2003, cât și în 2016, acesta reprezentând un procent important (3,9%, respectiv, 2%)", se arată într-un document al instituției intitulat "15 ani de reglementare a sectorului telecom din România".
La nivelul anului trecut, în România erau raportate peste 27 de milioane de conexiuni de acces la servicii de telefonie fixă și mobilă, cu 137% mai mult decât cele 11,4 milioane înregistrate în 2003, creșterea fiind datorată telefoniei mobile.
"Telefonia mobilă s-a extins rapid în România, anii 2001-2008 marcând creșteri spectaculoase în ceea ce privește numărul de utilizatori și cartele SIM aferente, însă odată ce numărul cartelelor SIM active a depășit populația României, a urmat o perioadă de stagnare sau chiar scădere, în favoarea utilizării mai accentuate a serviciilor bazate pe abonamente, în special ca urmare a eliminării barierelor de comunicare între rețele diferite (scăderea tarifelor de interconectare). Astfel, utilizatorii nu mai aveau nevoie de câte un telefon conectat în fiecare rețea. Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă (cartele SIM active) se ridica la 22,9 milioane la sfârșitul anului 2016, de peste 3 ori mai mare decât în 2003, când se înregistrau 7 milioane de utilizatori", se mai spune în documentul ANCOM.
Pe fondul utilizării din ce în ce mai accentuate a telefoniei mobile și a serviciilor alternative prin intermediul unor aplicații prin internet, numărul de linii de telefonie fixă a scăzut cu 6% față de acum 15 ani, de la 4,4 milioane de linii de acces la finalul lui 2003, la 4,1 milioane de linii la finalul lui 2016. Un proces firesc în condițiile evoluției tehnologiilor.
Pe de altă parte, numărul de abonați la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale a crescut considerabil, de peste două ori și jumătate, de la 2,7 milioane abonați în 2003 la 7,2 milioane abonați la sfârșitul anului 2016, în special pe fondul apariției serviciilor prin tehnologia DTH (care a atras 2,4 milioane abonați până la 31 decembrie 2016, în special din mediul rural, unde, de regulă, dezvoltarea rețelelor de cablu este mai costisitoare).
O evoluție importantă a cunoscut internetul la puncte fixe. Numărul de conexiuni de acces fix la internet în bandă largă a crescut de la 14 mii, câte se raportau la sfârșitul anului 2003, la 4,4 milioane, la sfârșitul anului 2016.
Structura numărului de conexiuni în funcție de tehnologia utilizată a cunoscut o schimbare majoră în această perioadă, la sfârșitul lui 2003 cablul coaxial având ponderea cea mai ridicată în numărul total de conexiuni fixe în bandă largă (36%), în timp ce la sfârșitul lui 2016, 94% dintre conexiuni erau realizate prin FTTx.
"La rândul ei, prin introducerea noilor tehnologii mobile, structura conexiunilor active de acces la internet la puncte mobile a înregistrat modificări importante, astfel că, față de anul 2003 când toate conexiunile pentru acces la internet la puncte mobile (181 mii conexiuni) se realizau prin intermediul tehnologiilor HCSD și GPRS, în 2016, din totalul de 20,5 milioane conexiuni la puncte mobile, cele mai multe sunt furnizate prin tehnologiile 3G, 3G+ (15,9 milioane)", se arată în document.
La finalul anului 2016, în România, conectarea la internet fix în bandă largă se făcea la rate mari și foarte mari ale vitezelor de transfer, folosind o infrastructură performantă care permite ca mai mult de jumătate dintre conexiunile fixe (55%) să atingă viteze best-effort de cel puțin 100Mbps, 34% viteze best-effort între 10Mbps și 100Mbps, doar 11% fiind conexiuni care permit viteze de 10Mbps sau mai mici.
"În acest context, statisticile europene de la jumătatea anului 2016 arătau că România se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de conexiuni de mare viteză", potrivit ANCOM.
Un procent de 81% din cele 16,6 milioane de conexiuni prin tehnologiile EDGE, CDMA, EVDO, 3G, 3G+ se furnizau prin intermediul telefonului mobil cu plata unui abonament dedicat (13,4 milioane conexiuni), iar restul conexiunilor, împărțite în mod aproximativ egal, erau realizate prin intermediul telefonului mobil cu plata pe „unitatea de consum” și prin intermediul modemurilor/cardurilor/USB.
Traficul total de voce a crescut de 16 ori în perioada 2003 - 2016, de la 4,4 miliarde de minute la 70,6 miliarde de minute, pe fondul avansului de aproape 5 ori (de la 56 minute la 257 minute) al traficului de voce mediu lunar realizat de un utilizator și al numărului de utilizatori.
În acest moment, România înregistrează unul dintre cele mai mari volume de voce per utilizator dintre statele membre UE, acest lucru confirmând faptul că în țara noastră serviciile de telefonie mobilă sunt foarte accesibile.
La fel ca numărul de abonați, traficul total de voce realizat de la puncte fixe este mai mic decât cel înregistrat în anul 2003, scăzând la o treime din valoarea aferentă anului 2003, când se înregistra un trafic de 9 miliarde de minute. Românii vorbesc tot mai puțin la telefonul fix, astfel că, în medie lunar de pe o linie de telefonie fixă, în anul 2016 s-a vorbit cu 106 minute mai puțin (respectiv 64 minute în medie lunar) față de anul 2003 (170 minute în medie lunar).
În schimb, traficul de internet a explodat în ultimii ani în România. Astfel, navigarea pe internet oriunde și oricând a devenit o practică din ce în ce mai utilizată în România, interesul utilizatorilor pentru accesarea internetului de pe telefonul mobil fiind din ce în ce mai mare. Traficul total realizat prin intermediul conexiunilor de internet mobil în bandă largă a atins valoarea de 169 mii TB în anul 2016, iar traficul mediu lunar per conexiune mobilă în anul 2016 a ajuns la 0,73 GB.
"Totuși, majoritatea considerabilă a consumului de internet din România se realizează încă prin conexiunile fixe: 5,4 milioane de TB în anul 2016. Consumul mediu lunar a depășit 100 GB per conexiune fixă, trecând în 2016 de 103 GB", se menționează în document.
Rata de penetrare la nivel de populație a serviciilor de telefonie mobilă a crescut de la 33%, la finele lui 2003, până la 116% la finele lui 2016 (cartele SIM "active”). În schimb, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă la nivel de gospodării a scăzut cu 10 puncte procentuale, la 44%, în timp ce rata de penetrare la nivel de populație s-a menținut la 21%.
Rata de penetrare a serviciilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a crescut în perioada 31 decembrie 2003 - 31 decembrie 2016 de la 0,1% la 23%, la nivel de populație, respectiv de la 0,04% la 54%, la nivel de gospodării.
Pentru serviciile de acces la internet în bandă largă la puncte mobile, la sfârșitul anului 2016, s-a înregistrat o rată de penetrare la nivel de populație de 84%, față de anul 2003, cand era aproape inexistentă.
O evoluție importantă a înregistrat și rata de penetrare la nivel de gospodării a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale care a crescut cu 60 de puncte procentuale de la 37%, la sfârșitul anului 2003, la 97% la sfârșitul anului 2016.
ANCOM este instituția care protejează interesele utilizatorilor de comunicații din România, prin promovarea concurenței pe piața de comunicații, administrarea resurselor limitate, încurajarea investițiilor eficiente în infrastructură și a inovației.
