Ministerul Muncii a anulat o licitație pentru "servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare și a serviciilor de asistență tehnică", care urmărea "elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii".
Singura ofertă a fost depusă de o asociere condusă de Ernst&Young, alături de Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), casa de avocatură Radu și Asociații SPARL, Ernst & Young Consulting Malaysia, Ernst & Young Advisory România, DC Communication (subcontractant) și Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
Contractul a fost estimat la 24,32 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de 27 luni de la data atribuirii.
Primul lot al licitației ar fi urmărit achiziția de servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare. Lotul doi are avea ca obiectiv servicii de asistență tehnică pentru elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii.
Reforma sistemului public de salarizare ar fi condus la creșterea echității salarizării din sectorul bugetar, prin asigurarea plății egale pentru muncă de valoare egală, nu doar în stabilirea salariului de bază, ci și din perspectiva tuturor drepturilor salariale care sunt incluse în salariul lunar, pentru ca acesta să reflecte corect ierahia funcțiilor rezultată din evaluarea posturilor.
De asemenea, s-ar fi asigurat un tratament nediscriminatoriu în aplicarea regulilor de stabilire și de limitare a sporurilor și a altor drepturi care fac parte din componenta variabilă a salariului lunar, precum și un nivel competitiv de salarizare pentru toate categoriile de angajați bugetari, printr-o analiză fundamentată care să țină cont de bunele practici în domeniu.
În plus, Ministerul Muncii voia, prin această reformă, asigurarea unei dimensiuni de salarizare în raport cu performanța în sectorul bugetar, pe baza unui cadru clar de management al performanței.
Reforma sistemului public de pensii își propunea asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin includerea în noua legislație a unei formule de calcul și unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice.
Noul mecanism de indexare/majorare a pensiilor ar fi avut la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem, concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.
Noua legislație a pensiilor ar fi impus instituirea un mecanism de calcul care sa aiba la baza principiul contributivității, dar, totodată, ar fi corelat nivelul pensiilor mici și medii cu pragul sărăciei de asemenea, cheltuielile cu pensiile se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.
Reforma din acest domeniu ar fi urmărit și întărit principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.
În plus, reforma ar fi asigurat recalcularea, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, aflate în format electronic și/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.
