Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a pus, vineri, în dezbatere publică OUG pentru stabilirea cadrului de implementare a PNRR, la câteva ore după ce Nicolae Ciucă a cerut ca documentul să fie cât mai repede ”pe masă”.
”Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus în transparență decizională ordonanța de urgență privind fluxurile financiare din PNRR. Suntem foarte motivați să începem aplicarea Planului care cuprinde investiții și reforme. De asemenea, subliniez că suntem parteneri serioși ai Comisiei Europene și nu se schimbă nimic din ce am negociat. În plus, suntem concentrați ca toate jaloanele și țintele prevăzute anul acesta să fie atinse până la finalul anului, așa cum ne-am angajat”, a transmis, vineri seară, Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, citat de News.ro.
MIPE a anunțat, vineri, punerea în dezbatere publică a proiectului.
”Prin intervențiile sale, planul reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat la situația economică și socială din România (...) Pentru implementarea sa, este necesară completarea cadrului instituțional și stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare și control (...) Lipsa reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor alocate României. Astfel, stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru perioada 2021 - 2026, precum și asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor și al capacității de absorbție reprezintă o situație de urgență ce impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență”, se arată în Nota de fundamentare a OUG.
Proiectul de act normativ este structurat în zece capitole și definețte principalele elemente cheie în implementarea PNRR.
”Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanțarea publică națională (sumele necesare realizării unor reforme/investiții, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor și țintelor) și TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public și sumele reprezentând fonduri europene și TVA nedeductibilă pentru entități de drept privat”, se mai arată în Nota de fundamentare.
Potrivit documentului, măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică și socială și la dezvoltarea pe termen lung a țării ca urmare a crizei COVID-19, prin măsurile de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă și a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competențelor verzi și digitale, creșterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităților, dezvoltarea investitiilor în infrastructura de transport, sănătate, educație și mediul de afaceri.
A fost calculat impactul macroeconomic al absorbției fondurilor din PNRR prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv:
1. absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor astfel:
utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026
2. absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor astfel:
utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026
3. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor
La data de 27 septembrie 2021, Comisia Europeană (CE) a adoptat evaluarea pozitivă a Planului național de redresare și reziliență (PNRR) al României. în data de 29 octombrie 2021, Consiliului Uniunii Europene a finalizat procedura scrisă pentru aprobarea Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului național de redresare și reziliență al României.
Suma aferentă implementării PNRR este de 29,18 miliarde euro.
România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul României din 2019.
Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
