Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă, spune că Guvernul va cere Băncii Naționale o schimbare radicală a modului de calcul al ROBOR sau chiar desființarea acestuia. În replică, purtătorul de cuvânt al BNR a declarat pentru Profit.ro că afirmația este una extrem de confuză.
Indicatorul ROBOR – rata dobânzilor interbancare - a devenit inamicul Guvernului PSD/ALDE și nu se mai cere arestat, nici doar taxat, ci chiar desființat. Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, spune că va cere BNR schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau poate chiar o eliminare a acestuia.
BNR spune că Vâlcov nu înțelege cum funcționează piața de bani a băncilor și că discuțiile le poartă cu Ministrul de Finanțe, inclusiv cele referitoare la taxa pe active bancare introdusă prin OUG 114/2018.
„Nu știu în numele cui vorbește domnul Vâlcov, dar afirmația este extrem de confuză și denotă mari neclarități în ceea ce privește piața interbancară. BNR va discuta cu Ministerul de Finanțe, în regim instituțional, toate chestiunile care implica OUG 114”, spune pentru Profit.ro Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Guvernul a introdus o taxă progresivă pe activele financiare ale băncilor, calculată în funcție de nivelul ROBOR, și care intră în vigoare la un nivel de peste 2% al dobânzilor. Taxa ar aduce statului circa 4,5 miliarde de lei (date estimate), însă Executivul PSD/ALDE n-a inclus niciun venit din această sursă în proiectul de buget pe 2019.
ROBOR reprezintă rata dobânzii la depozitele interbancare plasate, respectiv costul la care băncile se împrumută între ele.
În Europa mai sunt țări care au introdus impozite asupra băncilor, însă în niciuna nivelul taxelor n-a fost legat de evoluția dobânzilor din piață.
Rata ROBOR la scadențele de 3 și 6 luni este referință, prin lege, pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice. De asemenea, băncile utilizează referința ROBOR și în contractele cu firmele, însă aici nu există o obligație legală de a utiliza acest indicator pentru creditele în lei cu rată variabilă.
Cotațiile ROBOR sunt anunțate de BNR printr-o procedură de fixing, care presupune o medie a pieței pentru ratele din piață puse de bănci pentru 15 minute înaintea orei 11. Modul de calcul al ROBOR este stabilit într-o normă a BNR, care ar putea fi, teoretic, aborgată. Însă acest lucru ar însemna afectarea tuturor contractelor care se bazează pe ROBOR pentru indexarea ratelor.
Dobânzile au crescut începând cu toamna lui 2017, de la minime istorice de sub 1%, pe fondul creșterii inflației și a răspunsului BNR de a crește dobânda de politică monetară de la 1,75% la 2,5%. Cum legislația și regulamentele de creditare au redus drastic creditul în valută, românii au luat aproape doar credite în lei, cea mai mare parte cu dobândă variabilă. Debitorii sunt, astfel, expuși la variația ratelor de dobândă, mai mare la lei decât la euro, și au scos mulți bani din buzunar pentru plata ratelor, după ce ROBOR a crescut la peste 3%.
Nivelul ratelor interbancare este influențat, pe termen scurt, de poziția netă de lichiditate a sistemului – adică de câți bani au băncile în exces sau în lipsă -, iar pe scadențele mai lungi – cum sunt cele la 3 și 6 luni, de așteptările privind inflația și politica BNR.
