Guvernatorul Mugur Isărescu și ministrul Finanțelor Orlando Teodorovici s-au întâlnit azi Comitetului de Supraveghere Macroprudențială să discute despre Ordonanța 114/2018 prin care sunt introduse mai multe taxe și măsuri fiscale, inclusiv o taxă bancară. Rezultatul întâlnirii? În cadrul Comitetului se va face un grup de lucru care să studieze taxa pe activele bancare și să prezinte concluziile peste două săptămâni.
Întâlnirea mult-așteptată dinte BNR și Guvern pe tema taxei pe activele băncilor a rămas fără un rezultat imediat.
„Membrii Consiliului au decis să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României. Concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea ședință a CNSM, programată în data de 18 februarie 2019”, se arată într-un comunicat de presă al Comitetului condus de guvernatorul Isărescu și din care mai fac parte reprezentanții Finanțelor și cei ai Autorității de Supraveghere Financiară.
BNR a prezentat în ședința CSNM un studiu de impact actualizat privind efectele taxei asupra băncilor, creditului și creșterii economice. În prima formă, realizată pe proiectul inițial al OUG 114, introducerea taxei trimitea aproape toate băncile pe pierdere. Ratele de taxare au fost scăzute îndulcite în forma finală, dar efectele asupra băncilor sunt aproape la fel de proaste, spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.
Băncile urmează să plătească o taxă între 0,1% și 0,5% din activele financiare, cota fiind stabilită în funcție de nivelul mediu trimestrial al ratelor interbancare (ROBOR) la 3 și 6 luni. Taxa se aplică de la o rată medie ROBOR de 2%. La valorile curente ale ROBOR de peste 3%, cota de impozit este de 0,3%. Însă aceasta se aplică trimestrial, deci taxarea anuală este de 1,2%, ceea ce reprezintă de trei ori nivelul profitabilității medii a activelor pe ultimii 10 ani.
La nivelul curent al activelor, taxa ar aduce statului circa 4,5 miliarde de lei. Pe de altă parte, Guvernul nu a pus niciun venit din această taxă în proiectul de buget - ministrul Finanțelor spune că speră la scăderea ROBOR sub 2%.
Guvernul a acuzat băncile de lăcomie (taxa a fost numită drept una pe lăcomie în varianta de proiect), după ce în ultimii doi ani acestea au înregistrat profituri record.
Executivul PSD/ALDE a luat apoi la țintă banca centrală, după ce leul a început să se deprecieze, și a acuzat o posibile nereguli la modul de calcul al cotațiilor ROBOR, ministrul Teodorovici cerând chiar intervenția Consiliului Concurenței.
Teodorovici a cerut și ca Isărescu să vină la Finanțe să discute despre presiunile care ar exista în piață astfel încât ROBOR să nu scadă.
În replică, Isărescu a calificat taxa bancară dreptă „o trăsnaie” și a spus că va discuta cu ministrul doar în cadru instituțional, adică în CNSM.
