Proiectul de modificare a Legii privind darea în plată, prin care este propusă eliminarea excepției pentru cei cu credite Prima Casă, precum și introducerea unei definiții a impreviziunii în funcție de starea financiară a debitorului sau de evoluția pieței imobiliare, nu este văzut bine de bancheri, care transmit că investitorii încep să întrebe dacă România nu se pregătește cumva cu legislația pentru o criză imobiliară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atenționează că modificările legislative pentru sistemul bancar trebuie analizate cu înțelepciune, fără grabă. Și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, insistă că reglementările nu trebuie să afecteze competitivitatea instituțiilor financiare și nici capacitatea companiilor de a se finanța. Plus un anunț Isărescu- când ar urma să adopte România moneda euro.
Conferința a fost transmisă în direct la Profit TV și a putut fi văzută și AICI.
Modificările legislative pentru sistemul bancar trebuie analizate cu înțelepciune, fără grabă, atenționează guvernatorul Mugur Isărescu, transmițând și un apel la analiști și media pentru explicarea consecințelor unui cadru de reglementare prost dimensionat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cei de la Banca Națională a României spun că se luptă cu ideea incorectă că ei sunt avocații băncilor comerciale, iar acestea sunt bănci străine. „Noi suntem avocații stabilității financiare”, precizează guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Șeful băncii centrale afirmă că inițiativele legislative de reglementare a sistemului bancar au fost normale prin prisma de a ataca unele probleme născute de impactul crizei financiare internaționale asupra economiei naționale și a pieței creditului, însă, uneori, cum a fost în cazul Legii dării în plată, a fost nevoie de intervenția Curții Constituționale pentru a corecta unele stipulații incorecte ale actului normativ. „Noi nu trebuie să așteptăm ca doar forumul constituțional să clarifice lucrurile”, a avertizat Isărescu în legătură cu inițiativele existente deja în Parlament.
Reglementarea instituțiilor financiare este necesară, dar nu trebuie să afecteze competitivitatea acestora și nici capacitatea companiilor de a se finanța, spune ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
El a anunțat că Finanțele intenționează să treacă pachetul de modificări la Codul Fiscal până la final de an, cu praguri mai mari la deducerea dobânzilor, dar și ce este pregătit pentru Președinția Consiliului UE, pe care o va prelua România, din ianuarie.
Bancherii se uită însă la modificările pregătite în cazul Legii privind darea în plată și au un mesaj ferm: “Pare că vrem să vopsim în negru lebedele lui Taleb”, spune Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank și al Asociației Române a Băncilor, cu referire la faptul că starea de impreviziune este, în sine, ceva care nu putea fi cunoscut sau anticipat de către părți.
Potrivit proiectului, se va considera că este aplicată darea în plată automat în condițiile în care imobilul locuință cu care este garantat un credit ipotecar s-a depreciat cu mai mult de jumătate față de momentul contractării împrumutului, în cazul în care valuta creditului s-a apreciat cu mai mult de 20% față de leu, dacă gradul de îndatorare a crescut față de momentul acordării creditului și debitorul a fost executat silit. Starea de impreviziune se va prezuma, fiind de datoria creditorului să dovedească în instanță faptul că nu sunt îndeplinite cererile de admisibilitate.
Și posibila aplicare a legii dării în plată la creditele cu garanții de stat Prima Casă ridică probleme bancherilor, în primul rând de interpretare a proiectului.
“Trebuie statuat dacă se dă în plată către bancă, sau dacă se dă către stat. Sunt foarte multe dificultăți tehnice pe care trebuie să le analizăm”, explică Oprescu.
Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că nu există nicio problemă cu creditele Prima Casă, având în vedere rata redusă de credite neperformante.
“Prima Casă a fost un proiect excepțional. Ne-a ajutat, a ajutat România să meargă mai departe. Doar că aceste credite sunt acordate pe 25-30 de ani. Se schimbă regulile jocului la un moment dat. Problema reală de credite neperformante nu există”, spune Omer Tetik.
Șeful celui mai mare grup financiar din țară raportat la active spune că primește tot mai multe întrebări de la investitori ca urmare a diferitelor proiecte legislative care vizează creditele cu garanții imobiliare.
“Dar suntem și o bancă listată. Ne întreabă investitorii, de ce dacă aveți 0,2% credite neperformante, guvernul sau autoritățile pregătesc o platformă pentru o criză în sectorul imobiliar?”, spune Tetik, care adaugă că în bugetul băncii pentru anul viitor cheltuielile sunt făcute pentru o continuare a creșterii economice.
Francois Bloch, directorul general al BRD Societe Generale, spune că includerea Prim Casă la darea în plată ar putea genera presiune pe finanțele publice și adaugă că rata de neperformanță pe această categorie este una marginală.
Proiectul de modificare a Legii 77/2016 privind darea în plată nu a intrat încă în dezbaterile de fond la comisiile de specialitate din Senat. Pentru a deveni lege, modificările ar trebui aprobate, ulterior, și de Camera Deputaților, care este decizională.
Pe de altă parte, Paul Anghel, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, spune că băncile și instituțiile financiare nebancare ar fi trebuit să rezolve mai multe dintre problemele ridicate de consumatori, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să facă plângeri la Autoritate.
ANPC a primit zeci de mii de reclamații cu privire la activitatea băncilor și IFN în anii de după declanșarea crizei. Doar în perioada între 2016 și jumătatea lui 2017 a avut 16.000 de petiții de la consumatori, în principal pentru nereguli în contracte și condițiile de afaceri. Paul Anghel spune că instituțiile financiare ar fi trebuit să facă mai multe pentru a evita o astfel de situație.
„Din punct de vedere al reglementărilor, sigur că orice operator economic ar vrea să existe cât mai puține acte normative aplicabile în spețele cu care dânșii relaționează, dar se pare că nu se poate”, adaugă acesta.
Mult mai plastic este Cosmin Vladimirescu, General Manager la Mastercard România. El și-a început ziua de miercuri prin a degaja zăpada acasă, după care a făcut drumul către Banca Națională a României, unde Profit.ro a organizat PROFIT Financial Forum. Efortul de dimineață îl face să fie vivace și, la prezentarea pe care o are, glumește. Cu ninsoarea a avut o revelație: abia este 28 noiembrie. Vor mai veni zăpezi. Așa este și cu reglementarea, vine în valuri.
„Nouă ne place PSD2. E o reglementare care promovează inovația și securitatea”, spune Vlasimirescu, pe deplin conștient de punctul în care se află piața locală de plăți electronice. Sub 10% din totalul plăților se efectuează cu cardul, față de 95% din totalul plăților cât este în țările nordice, unde se apelează tot mai rar la numerar.
În opinia lui Vladimirescu, societățile din domeniul financiar nu ar trebui să lupte cu reglementarea, ci să o preîntâmpine. Problemele dificile trebuie discutate fără teamă cu reglementatorii în prealabil pentru a fi înțelese toate lucrurile care pot decurge dintr-o reglementare defectuoasă.
“E ușor să intrăm în niște discuții, dacă e bine sau nu, dobânda poate să fie legată de a sau b. Lipsește discuția reală. Lipsește un studiu de impact care să descrie care e problema”, spune Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank.
La rândul său, Radu Ghețea, președintele CEC Bank, atenționează că solvabilitatea minimă, stabilită la 8% prin reglementările de la Basel, urmare a modului în care sunt luate în calcul cerințele de capital pentru băncile de risc sistemic având credite neperformante, va ajunge la 15% în cazul unor bănci românești.
Președintele CEC Bank recomandă o „granularitate”, în sensul că cel cu o rată a creditelor neperformante de 5,1% este la fel penalizat cu cerințe de capital ca acela care are peste 8% sau cel care are un grad de acoperire cu provizioane de 54,9% are aceleași cerințe majorate cu cel care acoperă creditele restante doar în proporție de 40%. CEC Bank are o acoperire de 133% cu garanții a creditelor neperformante.
Prin Asociația Română a Băncilor, Ghețea a trimis o scrisoare către Banca Națională a României cu solicitarea ca reglementatorul să se adreseze acestei probleme. El a precizat că nu vede o eliminare a reglementării, dar o nuanțare a acesteia.
Nivelul indicatorului Dobândă Anuală Efectivă (DAE) contează însă foarte puțin pentru români în decizia de a contracta un credit, fie de la o bancă, fie de la o instituție financiară nebancară (IFN), iar aceștia consideră că este mai degrabă dreptul lor, nu al statului, să decidă cât se pot împrumuta și ce rată lunară pot suporta, a indicat Botond Szirmák, Regional Country Manager pentru regiunea sud-est europeană al International Personal Finance, compania-mamă britanică a Provident Financial România.
Potrivit unui studiu realizat de companie, valoarea DAE este penultimul criteriu ca importanță în alegerea creditorului, atât pentru clienții băncilor, cât și pentru cei ai IFN-urilor, pe primele 3 locuri în topul importanței fiind valoarea ratei, valoarea dobânzii și perioada de rambursare.
Un alt studiu, realizat de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România (AAFBR), relevă că firmele sunt pregătite mai slab pentru o recesiune decât au fost în 2008, când s-a declanșat criza financiară globală.
Companiile sunt mai îndatorate, slab capitalizate și trebuie să aștepte de două ori mai mult pentru a-și încasa creanțele. În pofida unor parametri macro care arată mai bine, cum ar fi deficitul bugetar, situația de acum a firmelor înseamnă că o undă de șoc se va propaga mai repede.
Concurența este însă mai abruptă în piața sistemelor de plăți, iar companiile tehnologice care furnizează servicii în acest domeniu vor fi sub supraveghere, asemenea băncilor, astfel încât să existe cât mai puține breșe de securitate, a transmis Ruxandra Avram, Director al Direcției Monitorizare a Infrastructurii Pieței Financiare și a Plăților în Banca Națională a României. În România nu există o comunitate conturată a industriei fintech.
Din perspectiva reglementatorilor, însă, lucrurile sunt mai plictisitoare. „Noi avem altă terminologie. Pentru noi nu este fintech”, spune Ruxandra Avram. Pentru supraveghetori, fie sunt instituții de plată, prestatori de servicii, fie sunt furnizori de date (account information service provider), iar în ultimul caz sunt sub o reglementare mai relaxată.
Încă netranspusă în legislația națională, Directiva PSD 2 a Uniunii Europene (Payment services PSD 2 - 2015/2366) include, pe lângă bănci, și alte categorii de companii financiare, inclusiv pornite ca firme tehnologice sub incidența reglementărilor. „Directiva aduce în piață noi actori”, rezumă Avram. Cu atât mai mult cu cât în aceste sisteme de plăți ale companiilor tehnologice sunt mai mulți operatori pe lanțul de plată, preocuparea la reglementatori este să existe cât mai puține breșe de securitate. Cerințele sunt clare - măsuri operaționale și de securitate.
„Banca Națională le va urmări cu strictețe”, transmite Avram.
Aparent, cerințele sunt generale, dar nu este chiar așa. Directiva a venit la pachet cu ghidul privind măsurile de securitate și operaționale, ghidul privind raportarea fraudelor, ghidul privind identificarea și raportarea către autoritatea competentă a incidendentelor majore și un ghid aplicabil direct autorităților competente, inclusiv Băncii Naționale care se oferă la posibilitatea transmiterii de plângeri din partea consumatorilor (inclusiv bănci care au inițiat plăți).
„Este clar că reglementarea se strânge!”, vine avertismentul din partea direcției de resort din cadrul BNR. Contextul este dificil pentru că în același timp, apare o concurență mult mai abruptă în piață, în sensul că prestatorii de servicii de plată clasici, băncile, au concurența unor noi entități.
Alături de aceste mesaje, unul extrem de important din partea guvernatorului Mugur Isărescu: Orizontul rezonabil de intrare în antecamera zonei euro este 2024, unde România ar trebui să stea cel puțin doi ani înainte de adoptarea monedei unice europene
