Managerii spitalelor de stat reclamă lipsa unui buget multianual pe baza căruia să realizeze planul de achiziție a materialelor sanitare și a aparaturii medicale, imposibilitatea achiziționării acestor materiale într-un timp util, multitudinea cazurilor grave și clădirile vechi în care se află spitalele, managerul Institutului Clinic Fundeni atenționând că ia în calcul retragerea. De partea cealaltă, ministrul Sănătății punctează că netransferarea la timp a unui pacient sau lăsarea acestuia să moară în fața unui spital denotă o lipsă de empatie a medicilor. În acest timp, jucătorilor din sistem le este pregătită o nouă taxă clawback, anunțată la Profit Health.forum.
Conferința a fost organizată cu sprijinul AbbVie, Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente - ADEM, Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România - ADRFR, Bondoc&Asociații și Grupului Monza România, cărora le mulțumim pentru participare
Conferința a fost transmisă în direct pe Profit TV, putând fi văzută și AICI
O criză în sănătate înseamnă lipsa medicamentelor sau a finanțării, dar faptul că un pacient nu este transferat la timp sau este lăsat să moară în fața unui spital reprezintă o criză a personalului din sistem, o lipsă de empatie a medicilor, a atenționat ministrul Sănătății, Sorina Pintea, la Profit Health.forum, precizând că, în cele 9 luni de mandat, o mare parte a timpului a petrecut-o rezolvând crize. În urma controalelor, 25 de manageri de spitale au fost sancționați, mergându-se până la schimbarea din funcție.
Pintea a arătat că nu ministrul trebuie acuzat atunci când un pacient nu este transferat la timp de la un spital la altul, ci chiar personalul medical.
Sorina Pintea a anunțat totodată că ministerul s-a autosesizat de 47 de ori în 9 luni și a declanșat controale în spitale, sancționând până în prezent 23 de manageri de spital. Controalele au vizat inclusiv spitale din București, iar sancțiunile au mers până la schimbarea din funcție a managerului de spital, a anunțat Pintea, care a precizat că va prezenta mai multe detalii cu privire la controale în perioada următoare.
La rândul său, consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, Loreta Păun, a atenționat că, anul următor, România preia președinția Consiliului UE în contextul unor probleme importante nerezolvate, printre care infecțiile nosocomiale și rata ridicată de îmbolnăviri de tuberculoză, dar ar putea avea și o oportunitate, aceea de a dezvolta turismul medical din țară.
Managerii principalelor spitale de stat din țară reclamă însă lipsa unui buget multianual pe baza căruia să realizeze planul de achiziție a materialelor sanitare și a aparaturii medicale, imposibilitatea achiziționării acestor materiale într-un timp util spre deosebire de spitalele private, multitudinea cazurilor grave îngrijite în spitalele de stat în regim de urgență și clădirile vechi în care se află spitalele.
„Infrastructura în sistemul de stat românesc lasă de dorit. Dacă vorbim de un spital ca structură complexă, ca un fapt unitar, lasă de dorit. Vorbim de spitale vechi, infrastructuri vechi și orice ai face nu poți să creezi circuite competitive, internaționale adaptate unui act medical performant”, a spus Carmen Orban, Manager la Institutul Clinic Fundeni.
Managerul institutului a afirmat că se va retrage din acest spital de stat dacă nu va reuși până anul viitor să atragă atenția factorilor decidenți ca pe platforma Fundeni să fie construit un spital nou sau să se pună bazele unui spital nou.
„Una dintre probleme este lipsa unui buget multianual. Noi nu putem să ne facem un plan de dezvoltare dacă nu știm pe ce buget ne bazăm. Noi primim finanțare la fiecare rectificare bugetară. Nu știm bugetul pe anul 2019 încă din 2018, deși noi ne facem un plan de achiziții pe anul 2019”, a spus și Adriana Nica, manager Spitalul Universitar de Urgență București.
Managerul a specificat că legea achizițiilor publice îi împiedică pe cei din sistemul public să achiziționeze materiale sanitare atunci când au nevoie întrucât trebuie să specifice sursa de finanțare exactă în momentul în care organizează licitații publice.
O altă problemă cu care se confruntă spitalele de stat este numărul mare de pacienți aflați în stare gravă și îngrijiți la spitalele de stat. „Toate cazurile grave ajung să fie îngrijite la spitalul de stat. Spitalul privat este puțin diferit pentru că nu are un sistem de urgență și își poate alege pacienții, pe când noi nu”, a mai spus Nica, specificând că oamenii au început să ocolească medicina de familie, de ambulatoriu și să meargă direct la Spitalul Universitar când au o problemă.
„Vorbim despre agresivitatea aparținătorilor acestor bolnavi, de faptul că fiecare consideră că boala lui este cea mai gravă. Noi avem niște brățări pe culori și cu coduri, iar un pacient care are brățară galbenă nu înțelege că el trebuie să aștepte, că viața lui nu este pusă în pericol”, a mai spus Nica.
De altfel, Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, spune că statul nu susține sistemul privat, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu decontează serviciile medicale pentru că pacienții sunt noi.
„Există un parteneriat public-privat pentru servicii de dializă, un program foarte bun, dar are sincope din cauza resursei financiare. Sunt 300 pacienți dializați și nu le sunt decontate serviciile de Casa Națională pentru că sunt pacienți noi și nu au reușit să intre în decontare. Există centre de radioterapie care s-au făcut în privat și nu reușesc să intre în contact cu Casa pentru că nu au file de buget. Pacientul trebuie să se îmbolnăvească când se face rectificarea bugetară sau când se acordă bugetul”, a mai spus Gănescu.
Lucian Bondoc, managing partner la Bondoc și Asociații, remarcă faptul că legislația sănătății, luată în ansamblu, a fost modificată de peste 1.300 de ori în anii de după Revoluție, fără să rezolve foarte multe dintre deficiențele sistemului.
Printre problemele evidențiate de acesta se numără și contractele managerilor de spitale. Aceștia nu pot respecta prevederile, întrucât în multe cazuri nici măcar nu au o imagine reală a ceea ce iau în primire la instalare.
Sistemul de sănătate, cu peste 5 milioane de contributori din 17 milioane de asigurați, ar beneficia de pe urma unei extinderi a bazei de asigurați, argumentează avocatul, în contextul în care suma cheltuită în medie pentru un român este cea mai mică din UE, cu 100 de euro sub cea din Bulgaria.
Sistemul de sănătate public trebuie să funcționeze în colaborare cu sistemul privat, să-și unească forțele, iar Ministerul Sănătății să fie interlocutorul și statul să fie pus în poziția de a fi complementar, de a ajuta privatul, este mesajul lui Luca Militello, CEO Grupul Monza.
„Am încercat să intrăm și în sistem de urgență, iar interlocutorul meu a fost Ministrul Sănătății, care s-a tot schimbat. Începi o discuție și până o duci la capăt, vine altul și o iei de la început. Am prezentat un proiect, dar comisia de la Ministerul Sănătății condusă de cine se ocupă de urgențe în România a zis că niciun spital privat nu va intra în sistem de urgențe, pentru că nu știe să le gestioneze, iar atunci ne-am retras”, a spus Militello, specificând că a dorit ca spitalul să funcționeze și în regim de urgență, preluând o parte din cardiologie, deoarece în Italia grupul are acest sistem și știe cum să îl gestioneze.
Conform spuselor CEO-ului, sistemul de sănătate public ar trebui să funcționeze împreună cu cel privat, nu să îl privească drept dușman, iar Ministerul Sănătății să fie interlocutor.
În acest timp, jucătorilor din domeniu le este pregătită o nouă taxă clawkack, Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), anunțând că mecanismul taxei clawback va fi modificat în două etape, urmând ca, în primă fază, bugetul Casei de Sănătate destinat consumului de medicamente să fie indexat cu rata inflației, iar, în a doua etapă, să fie revizuită formula de calcul a contribuției.
"La ora actuală lucrăm într-un ritm accelerat, împreună cu reprezentanții ministerelor Sănătății și Finanțelor, precum și cu cei ai industriei farmaceutice (APMGR, ARPIM, PRIMER) pentru a definitiva mai multe variante de mecanism clawback, care vor fi prezentate Guvernului. S-a ajuns deja la o concluzie, și anume ca modificarea mecanismului clawback să se facă în două etape. Într-o primă etapă se va corecta bugetul de referință, suma de la care începe calculul contribuției, prin indexarea cu rata inflației și aducerea la nivelul anului 2018, urmând ca pe viitor să existe și o modalitate de actualizare automată a acestui buget, iar într-o a doua etapă va fi revizuit mecanismul propriu-zis, formula de calcul a contribuției", a anunțat Augustus Costache.
Președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Călin Gălășeanu, a arătat că firmele pe care le reprezintă se așteaptă la o modificare a taxei clawback la final de an, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
În schimb, directorul general al companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, și-a exprimat speranța că noua formulă a taxei clawback îi va încuraja pe ceilalți producători să intre pe piața de medicamente pentru nevoi speciale.
Directorul Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Eduard Dobre, a punctat că sistemul privat și cel public de sănătate nu ar trebui privite separat, ci ca parte al aceluiași sistem de sănătate. Potrivit lui Dobre, statul ar trebui să își stabilească foarte clar obiectivele pentru sistemul public, iar investițiile excepționale în aparatură și condiții din sistemul privat să fie puse în slujba pacientului, printr-o bună gestionare a ambelor resurse.
Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), Diana Mereu, a precizat că piața pe care o reprezintă continuă trendul ascendent înregistrat pe parcursul ultimilor ani, cu vânzări de 883,3 milioane de lei în primul trimestru al anului 2018, o creștere cu 13,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu aproximativ 3% față de ultimul trimestru al anului trecut.
Întrebată dacă mai sunt medicamente pe piață, Anca Crupariu, șef Departament Politici și Strategii în Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDN), a precizat: "Nu este sacul gol. Autorizarea de punere pe piață a medicamentelor este un proces continuu. În timp ce unele medicamente ies, din decizia de marketing a companiilor, intră alte medicamente. S-au emis, până la 1 noiembrie, 587 de autorizații de punere pe piață, din care 158 prin proceduri naționale și 429 prin proceduri europene. Asta înseamnă că sunt solicitanți de intrare pe piața României. Există și multe medicamente în cazul cărora autoritatea primește notificări din partea deținătorilor de autorizații de punere pe piață privind intenția de retragere de pe piață".
România desfășoară în prezent programe bune în ce privește combaterea hepatitei, inclusiv a hepatitei virale C, însă autoritățile trebuie să aibă grijă ca orice mecanism pentru combaterea acesteia să nu excludă persoanele neasigurate, foarte multe din cauza sărăciei, pentru a nu permite împrăștierea virusului în societate, a atenționat Marinela Debu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
Pentru anul viitor există optimism. Ministrul asigură că sistemul de sănătate va avea la dispoziție resursele financiare necesare, dar cu o atenționare, nu lipsită de importanță: spitalele trebuie să și cheltuiască sumele de care dispun pentru programele naționale.
