Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, dă asigurări că "nimic nu va mai sta în calea extinderii spațiului Schengen" dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni țara sa să constate o scădere a numărului solicitanților de azil. Veto-ul pe care Viena l-a spus aderării României și Bulgariei la Schengen a fost unul "de moment" și nu este "pentru totdeauna", a declarat el într-un interviu citat de presa austriacă.
"Sunt încrezător că vom reuși să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spațiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înțelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment", a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenția austriacă de presă APA, scrie News.ro.
În ceea ce privește cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), și ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg susține că "ar exista o bază legală și ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru".
Ministrul Alexander Schallenberg, care face parte din același partid conservator OeVP al cancelarului Karl Nehammer, nu consideră că Austria este izolată în cadrul UE prin controversatul său veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și susține pe deplin decizia guvernului federal.
"Acesta este un proces de discuție complet normal", se apără șeful diplomației de la Viena referindu-se la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României și Bulgariei. Dacă Austria, ca stat aflat "în centrul continentului", are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, "atunci ceva nu este în regulă", a argumentat el. Austria este "înconjurată de state UE și de state Schengen, cu excepția Elveției și a Liechtensteinului".
În condițiile în care țara se confruntă cu atât de multe cereri de azil, "este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin". Aceasta nu este o problemă bilaterală, ci o problemă "paneuropeană", a explicat Alexander Schallenberg în interviul acordat agenției APA.
Ministrul de externe este convins, pe de altă parte, că discuțiile din cadrul Consiliului European au condus la o "conștientizare mai puternică" a acestor probleme.
Pe de altă parte, Schallenberg a calificat drept "un nonsens total" informațiile din presă potrivit cărora problema ar fi fost ridicată de politicienii ÖVP doar din motive de politică internă. "Nu vrem să fim lăsați singuri cu această problemă", a insistat el.
Ministrul de externe îl apără pe cancelarul federal Karl Nehammer, care a folosit termenul de "turism de azil". "Cum altfel poți să numești asta?" se întreabă el. Oamenii "zburau la Belgrad sub pretexte false și se foloseau de scutirea de vize acordată de Serbia pentru a fi apoi introduși ilegal în UE", a spus el. Este vorba de "trafic de ființe umane" și de "abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecție persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea". Cu toate acestea, "marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni" , a arătat Schallenberg. Cei mai mulți dintre ei nu au nicio perspectivă de azil, dar reprezintă o povară pentru sistem. În același timp, este nevoie și de posibilitatea unei migrații economice reglementate, recunoaște el.
În cele din urmă, însă, toate statele europene ar trebui să "suporte împreună" protecția frontierelor externe, crede șeful diplomației de la Viena. Trebuie să existe o gestionare comună a frontierelor UE și "ar fi o soluție logică să sprijinim statele de la graniță, fie financiar, fie logistic, să ne asumăm acest lucru împreună", a punctat ministrul austriac de externe.
