România s-ar putea numără printre statele beneficiare de asistență financiară din partea Statelor Unite pentru protejarea infrastructurilor critice și a mecanismelor electorale de atacuri cibernetice din partea Rusiei, dar și pentru combaterea corupției, întărirea statului de drept și creșterea capacității societății civile, presei și ONG-urilor de a contracara influența și propaganda Federației Ruse.
Un proiect de lege al Congresului Statelor Unite ce are ca subiect principal impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în alegerile prezidențiale din SUA de la sfârșitul anului trecut și pentru anexarea Crimeei din 2014 alocă în acest scop suma totală de 250 milioane dolari pentru anii fiscali 2018 și 2019 (perioada octombrie 2017 – septembrie 2019), destinatare fiind statele europene membre UE și NATO cele mai vulnerabile în fața influenței ruse, dar și cele cu "aspirații" eurocomunitare și euroatlantice, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina sau chiar Kosovo.
Suma respectivă va fi alocată așa-numitului Fond pentru Contracararea Influenței Ruse (Countering Russian Influence Fund - CRIF ).
"Sume din Fondul pentru Contracararea Influenței Ruse vor fi utilizate pentru implementarea eficientă a următoarelor obiective, prioritizate în această ordine și în funcție de disponibilitatea fondurilor: 1) Pentru asistență în protejarea infrastructurilor critice și a mecanismelor electorale de atacuri cibernetice în următoarele țări: (A) Țări care sunt membre NATO sau UE și despre care secretarul de stat al SUA (în prezent Rex Tillerson, fostul CEO ExxonMobil – n.r.) stabilește că (i) sunt vulnerabile la influență din partea Federației Ruse și (ii) nu au capacitatea economică de a răspunde cu eficiență la agresiuni din partea Federației Ruse fără sprijinul Statelor Unite; (B) Țări care participă la procesul de lărgire a NATO sau a UE, incluzând Albania, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Macedonia, Moldova, Kosova, Serbia și Ucraina", prevede draftul de act normativ citat.
Banii din Fond vor mai putea fi folosiți pentru combaterea corupției și întărirea statului de drept, dar și pentru întărirea instanțelor de judecată și a procuraturilor generale independente din statele menționate.
Altă destinație a alocărilor bugetare americane este îmbunătățirea proceselor legislative participative, a educației juridice, a transparenței și competiției politice și a respectării obligațiilor internaționale din aceste țări.
Congresul SUA mai vrea ca banii din Fondul pentru Contracararea Influenței Ruse să fie folosiți pentru "a dezvolta capacitatea societății civile, a media și a altor organizații neguvernamentale care contracarează influența și propaganda Federației Ruse de a combate corupția, de a prioritiza accesul la informație credibilă, de a opera liber în toate regiunile din țările menționate".
Fondul pentru Contracararea Influenței Ruse a fost creat în mai anul acesta, prin ultima lege bugetară a SUA. Respectiva lege prevedea alocarea a cel puțin 100 milioane dolari în anul fiscal curent pentru acest Fond, care să fie folosiți "pentru contracararea influenței și agresiunii ruse" în statele din Europa și Eurasia.
"(Banii din fond – n.r.) vor fi puși la dispoziția organizațiilor societății civile și altor entități din astfel de țări pentru proiecte privind statul de drept, media, domeniul cibernetic și alte programe destinate întăririi instituțiilor și proceselor democratice și contracarării influenței și agresiunii ruse. (…) Aceste fonduri vor veni în completarea sumelor puse la dispoziție prin programe de asistență bilaterală destinate acestor state", stipulează legea bugetului SUA pe 2017.
Oficiali de la Casa Albă au anunțat luni că președintele american Donald Trump este dispus să promulge legea care înăsprește sancțiunile vizând Rusia, care conține și prevederile menționate privind Fondul pentru Contracararea Influenței Ruse, după ce liderii Senatului și ai Camerei Reprezentanților au ajuns la un acord în acest sens, relatează Reuters, preluată de News.ro.
Camera Reprezentanților ar urma să voteze inițiativa marți. Legislația îi cere președintelui să prezinte Congresului un raport privind eventuale propuneri de acțiuni care să “modifice semnificativ” politica SUA față de Rusia, inclusiv reducerea sancțiunilor sau returnarea proprietăților din Maryland și New York confiscate de administrația Barack Obama în decembrie.
Congresul are apoi la dispoziție 30 de zile pentru audieri și pentru a vota modificările.
Prin proiectul de lege, atât republicanii, cât și democrații încearcă să pedepsească Rusia pentru anexarea Crimeei, în 2014, precum și pentru ingerința în alegerile prezidențiale din SUA, din 2016. Președintele rus Vladimir Putin respinge orice acuzații de interferență vizând procesul democratic american de anul trecut. Analiștii susțin că o înțelegere bipartizană între democrați și republicani indică determinarea Congresului pentru a menține o atitudine fermă împotriva Rusiei, în ciuda părerilor personale ale președintelui Trump.
Președintele ar putea să blocheze prin veto o asemenea legislație, dar o asemenea acțiune ar alimenta îngrijorările cu privire la atitudinea sa prea prietenoasă vizavi de Kremlim. Pe de cealaltă parte, dacă președintele republican semnează legislația, atunci va gira o serie de sancțiuni pe care le-a criticat public, după ce a promis în campanie o relație mai bună între Washington și Moscova.
Pe de altă parte, Germania a criticat aspru noile sancțiuni pregătite de Congresul SUA împotriva Rusiei și a acuzat Washingtonul că încearcă să favorizeze companiile petroliere americane care vor să exporte gaze naturale lichefiate în UE și să pedepsească marile grupuri energetice europene angajate în proiectul gazoductului Nord Stream 2, menit să faciliteze importurile europene de gaze rusești extrase de gigantul de stat Gazprom.
