Atacurile vizează o gamă largă de instituții publice, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță.
"„Sunt multe instituții care pot fi atacate, vedem peste 10.000 de astfel de atacuri în fiecare zi”, spune ministrul, citat de reuters.
Oficialii români au avertizat anterior că multe operațiuni cibernetice care vizează țara sunt legate de Rusia. Poziția sa geografică față de Marea Neagră și rolul său de NATO și membru al UE care sprijină Ucraina și Moldova o fac o țintă frecventă a operațiunilor hibride, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de informare.
Miruță a mai declarat că România se confruntă, de asemenea, cu amenințări hibride mai largi, inclusiv campanii de dezinformare menite să modeleze opinia publică.
Ca exemplu, Miruță citat rapoarte false care circulă online în martie susțînând că 800 de soldați americani răniți au fost transportați la o bază aeriană românească și vor fi distribuite între spitalele din întreaga țară.
În mesajul văzut de Profit.ro se susține că atacul cibernetic a durat o oră.
"Rezistența Cibernetică Islamică în Irak – Echipa 313 revendică responsabilitatea pentru un atac cibernetic care a vizat site-ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), din România.
Operațiunea a fost efectuată ca răspuns la remarcile președintelui român care susțineau utilizarea bazelor americane din România pentru atacuri împotriva Iranului", este transmis.
Grupul susține că atacul a cauzat o închidere temporară a site-ului ANAF, care este unul dintre cele mai frecvent utilizate portaluri guvernamentale de către cetățenii români.
Anterior, Echipa 313 a pretins că este responsabilă de atacuri DDoS și asupra unor instalații militare din Bahrein și Arabia Saudită.
O campanie mai amplă în care ar fi fost implicată această grupare a vizat și portaluri și structuri industriale din Israel.
CSAT și-a dat acordul ca România să permită SUA să trimită avioane de realimentare, precum și echipamente de monitorizare și comunicații satelitare la baza Mihail Kogălniceanu, a anunțat miercuri președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
El a insistat pe faptul că aceste echipamente sunt defensive, nefiind înzestrate cu armament propriu-zis.
Decizia finală a revenit Parlamentului, care a votat majoritar în favoarea cererii.
"Este o colaborare a României cu SUA similară cu cea pe care alte state NATO o fac", a spus președintele.
Președintele a mai afirmat că ”e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României”.
”Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a spus șeful statului.
Pentru a fi aprobată, o astfel de solicitare oficială trebuia validată de ministerul Apărării și aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fiind însă nevoie și de acordul Parlamentului.
Totodată, există discuții în desfărșurare și pentru dislocarea unui batalion de tancuri la Smîrdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene. La baza militară de la Smîrdan se vor realiza o serie de investiții importante pentru a deveni un poligon de antrenament pentru tancurile Abrams. Dimensiunea poligonului ar urma să fie extinsă, contruite piste etc.
Ambasada SUA la București a anunțat încă din septembrie anul trecut că Reprezentanții US Army PEO STRI au vizitat poligonul de instruire de la Smârdan, în județul Galați, unde vor construi alături de Armata Română un poligon modern de tancuri.
”În colaborare cu ofițeri din Forțele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor”, a transmis Ambasada SUA la București în septembrie anul trecut.
Statele Unite au decis în octombrie 2025 să retragă circa 1000 de soldați din România.
Decizia Casei Albe de la vremea respectivă ar fi avut legătură cu strategia președintelui Donald Trump de a-și concentra resursele militare în zona Asia-Pacific. În România au rămas circa 1000 de militari americani, cu tehnică militară (avioane, drone).
















