Trebuie menționat că pachetul de solidaritate, măsuri de sprijin pentru persoane vulnerabile, a rămas în proiectul de buget la o finanțare de 1,7 miliarde de lei, jumătate din cele 3,5 miliarde de lei cât a solicitat PSD, partidul care a propus măsura.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, reflectând măsurile de consolidare fiscală și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
Bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, inclusiv pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.
„Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor. Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Profit.ro a prezentat anterior datele proiectului de buget. Astfel, bugetul pentru anul acesta se va baza pe cheltuieli totale planificate la 865 miliarde lei, 42,3%din PIB, fără o modificare semnificativă față de 42,36% din PIB în anul 2025, dar peste 41,2% din PIB în anul 2024. De asemenea, veniturile vor fi de 36,1% din PIB, ca urmare a creșterii taxelor la mijlocul anului trecut, semnificativ peste 34,7% din PIB în 2025 și 32,6% din PIB în 2024. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, 127,7 miliarde lei, comparativ cu 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, anul trecut și 8,67% din PIB, 152,7 miliarde lei, în 2024.
Deficitul bugetar ESA în anul 2026 a fost estimat la 6% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2028 la 4,2% din PIB, respectiv înregistrând o reducere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2026, urmând ca din anul 2031 să se conformeze regulamentelor europene.
Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.
Creșterea economică pentru anul 2026 este estimată la 1% luând în considerare faptul că impactul măsurilor de consolidare fiscală va fi mai accentuat în acest an și se va resimți cu precădere asupra consumului privat. Avansul economic se bazează pe contribuția următorilor factori:
- În cadrul cererii interne, investițiile brute (4%) vor reprezenta pilonul de susținere a creșterii economice, urmate de exportul net care va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale, în situația evoluției importurilor de bunuri și servicii cu un ritm inferior celui al exporturilor.
- Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector din economie, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, cu o rată a valorii adăugate brute (4,1%) net superioară produsului intern brut. Pentru industrie (0,5%) și sectorul serviciilor (0,4%) se prevede o redresare ușoară, evoluțiile acestora rămânând însă modeste.
Sectoare sociale și programe prioritare
Bugetul include alocări pentru programe sociale și educaționale, precum:
- 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate)
- 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
- 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
- sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
- programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Resurse pentru comunitățile locale
Bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru autorități publice locale – 86,4 de miliarde de lei față de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:
- 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
- 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București;
- 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
- 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.
Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate, asigurând un management financiar bazat pe date și modele obiective.
Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanțare al Municipiului București. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut din cauza modificărilor legislative ale bazei de impozitare și a contribuției la mecanismul național de echilibrare a bugetelor locale.
Pentru 2026 proiectul de budget propune o formulă mai echitabilă și mai predictibilă de finanțare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale de la nivelul municipiului București, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor de infrastructură și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală.
Prin această abordare se urmărește crearea unui cadru bugetar mai stabil și mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investițiilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei.
Veniturile bugetare
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuția semnificativă a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanțări europene evidențiază rolul esențial al acestora în susținerea investițiilor publice și în stimularea creșterii economice în cadrul proiectului de buget.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.
Această evoluție reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.
Cheltuieli
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei creșterea fiind determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încă ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.
Pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabilește și o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistență socială și datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.
Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare și transparență, inclusiv termene clare pentru raportarea execuției bugetare și aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor publice.
Nou record al investițiilor publice de peste 32 miliarde euro
Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro . Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Structura fondurilor dedicate investițiilor:
- Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025)
- PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025)
- PNRR – împrumuturi: 12 mld. lei (se mențin la același nivel)
- SAFE - împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)
- Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025)
- Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 50 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)
Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat și modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR și Fondul pentru modernizare; protejează fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerări în fluxurile de finanțare; impune termene stricte pentru raportare și monitorizare în timp real a execuției bugetare și corelează cheltuielile de indicatori de performanță, standarde de cost și norme metodologice. Bugetul permite astfel realocări între programe și proiecte, astfel încât implementarea investițiilor să poată fi adaptată rapid în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.
