NATO intenționează să stabilească trei baze militare mari în țările aliate pentru a coordona aprovizionarea cu arme către Ucraina, a declarat premierul ungar Viktor Orban, într-o emisiune la postul public de radio Kossuth. Potrivit afirmațiilor sale, Alianța Nord-Atlantică urmărește să ajute Ucraina prin înființarea unei misiuni NATO pentru Ucraina. „Aceasta înseamnă că NATO va coordona aprovizionarea cu arme către Ucraina”, a declarat Orban, precizând că, în acest scop, „vor stabili trei baze mari”, care pot deveni ținte militare pentru Rusia.
La același post de radio, Orban a comentat și amenda uriașă impusă țării sale de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea legislației UE în domeniul migrației, amenințând că, deși Ungaria o va plăti, va realiza acest lucru într-un mod care "să facă să doară" Bruxellesul, potrivit EFE, citată de Agerpres.
Orban și-a exprimat îngrijorarea că, dacă bazele NATO destinate aprovizionării cu arme a Ucrainei ar fi construite în Polonia, România, Slovacia și alți vecini ai Ucrainei, ele ”vor deveni ținte militare”. România și-a făcut deja cunoscute planurile de a găzdui, la Mihail Kogălniceanu, în Constanța, cea mai mare bază NATO din Europa, care o va depăși pe cea americană din Germania.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Orban a reafirmat că Ungaria, care se învecinează și cu Ucraina, nu va lua parte la aceste planuri. În opinia sa, spre deosebire de Polonia și România, care merg înainte în această direcție, Slovacia este mai precaută, iar Ungaria ia măsurile necesare pentru propria securitate, deoarece este situată în apropierea conflictului.
„Se exercită presiuni colosale asupra noastră dinspre 31 de țări membre NATO pentru a ne influența să se schimbăm poziția dinspre una a păcii, spre război”, a susținut Orban. În opinia sa, este o problemă faptul că „31 din cele 32 de țări NATO caută să-i învingă pe ruși”, în timp ce niciunul dintre combatanți, nici Ucraina, nici Rusia, nu vor să cedeze, deoarece cred că pot rezolva conflictul pe câmpul de luptă. "Poziția Ungariei este că aceasta este o greșeală. Chiar dacă 31 de oameni spun că suntem singuri, noi, Ungaria, tot vom crede că acest război este inutil și că nu poate fi rezolvat pe câmpul de luptă", a spus premierul ungar.
Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, Constanța, va deveni cea mai mare bază militară NATO din Europa și va depăși ca mărime baza militară americană de la Ramstein, Germania.
Noua bază va oferi României un rol sporit în arhitectura de securitate a NATO și o poziție mai puternică în Marea Neagră, care este dominată militar de Rusia. Acesta va putea găzdui 10.000 de soldați și civili până în 2030.
NATO și SUA vor reloca unele resurse logistice și umane de la Ramstein la baza Mihail Kogălniceanu. Lucrările de extindere vor costa 2,7 miliarde de dolari SUA și au început deja lucrările la drumurile de acces și pentru o rețea electrică de mare capacitate. Autoritatile romane au expropriat 2.400 de hectare din localitatile Mihail Kogalniceanu si Lumina, platind 5.500 de euro pe hectar.
„Se vor construi locuințe sociale pentru personal individual sau familii. Vor fi locuințe de tip bloc, locuințe individuale, creșe, grădinițe, școli, farmacii, tot ce este necesar”, a spus comandantul lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Crețu.
Cu o suprafață de aproape 3.000 de hectare, baza va fi cea mai mare din Europa. Prin comparație, Ramstein din Germania ocupă circa 2.000 de hectare.
Actuala pistă a aeroportului va fi dublată și deservită de depozite de combustibil și mai multe hangare pentru diferite tipuri de avioane de luptă și drone. Planurile NATO includ și construirea unei alte piste pentru avioane. Lucrările la prima pistă de decolare-aterizare construită în ultimele trei decenii au început deja, investiție de peste 12 miliarde de lei.
Generalul Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor de Rezervă și fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a declarat pentru Radio România că Ucraina și războiul de acolo nu sunt departe de România. Cu războiul la granițele sale, el a spus că România trebuie să ia în considerare scenariile cele mai defavorabile, iar consolidarea poziției de apărare și descurajare a țării este esențială.
În ultimii ani, România a investit masiv în apărare. Pentru 2024, armata va avea un buget de peste 20 de miliarde de euro, cu 45 la sută mai mare decât în 2023. Banii sunt destinați în primul rând achiziției de armament modern.
Potrivit datelor făcute publice, inclusiv a sumei cheltuite în 2023, pe cinci ani care includ 2027, România va investi aproape 320 de miliarde de lei în armată, adică aproximativ 65 de miliarde de euro.
La același post de radio pe lângă afirmațiile despre riscurile implicării în războiul din Ucraina, Orban a comentat și amenda uriașă impusă țării sale de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea legislației UE în domeniul migrației, amenințând că, deși Ungaria o va plăti, va realiza acest lucru într-un mod care "să facă să doară" Bruxellesul, potrivit EFE, citată de Agerpres.
"Nu putem să nu plătim", a recunoscut Orban în declarații la postul public de radio Kossuth, anunțând în același timp că se gândește la o soluție care să fie "mai dureroasă pentru Bruxelles decât pentru Ungaria". Premierul ungar a subliniat că este vorba de o amendă uriașă, "șocantă și dementă".
CJUE a condamnat joi Ungaria să plătească o sumă forfetară de 200 de milioane de euro și o amendă cominatorie de un milion de euro pentru fiecare zi în care nu-și modifică legislația, după ce a ignorat o condamnare anterioară pentru încălcarea legislației UE privind protecția migranților.
Potrivit Curții, Ungaria a omis în mod deliberat să pună în aplicare o hotărâre din decembrie 2020 privind protecția internațională a migranților. Sentința se referă la limitarea accesului la procedurile de protecție internațională prin crearea unor zone de tranzit, în prezent închise, care erau situate în apropierea frontierei dintre Ungaria și Serbia, unde solicitanții trebuiau să aștepte finalizarea cazurilor lor.
Ungaria aplică, de asemenea, "returnări forțate" către țări terțe, în principal Serbia, o practică criticată atât de UE, cât și de ONG-urile umanitare.
