Fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene timp de 7 ani, Horațiu Radu - care a fost anterior, timp de 4 ani, și agent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) - a fost eliberat din funcție, anul trecut, după ce fostul lider PSD, Liviu Dragnea, remarcase că ”este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern”. Horațiu Radu spunea, la părăsirea postului, că a remarcat ”o rezistență internă la transpunerea și implementarea legislației europene”. Acum, CSM a decis numirea lui Horațiu Radu ca adjunct al procurorul general interimar Bogdan Licu.
Surse judiciare au precizat că secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, delegarea lui Horațiu Radu ca adjunct al procurorului general Bogdan Licu, al cărui interimat în fruntea Parchetului General a fost prelungit pe aceeași perioadă.
Procuror de profesie, Radu a lucrat timp de 7 ani, între 1 martie 2011 - 16 mai 2018, ca subsecretar de stat în MAE și Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiție și Tribunalul Uniunii Europene, după ce, anterior, timp de aproape 4 ani, între 1 august 2007 - 28 februarie 2011, fusese și Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Până la delegarea de către CSM, de la 1 iulie 2018, Radu activa ca procuror pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asigurând reprezentarea Ministerului Public la ședințele de judecată de la Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fostul agent guvernamental a fost eliberat din funcție după ce, anul trecut, în luna mai, fostul peședinte PSD, Liviu Dragnea, a susținut, într-o emisiune televizată, că proiectele Guvernului ar fi blocate de funcționarii din ministere și a cerut premierului Dăncilă să facă o ”analiză” a respectivilor funcționari.
”Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte”, a spus atunci Dragnea, care arăta că fostul consilier al premierului Darius Vâlcov se confrunta cu obiecțiile unor funcționari în avizarea proiectelor de acte normative.
La două zile, în Monitorul Oficial, a fost publicată decizia premierului Dăncilă de eliberare din funcție a agentului guvernamental al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Horațiu Radu, care are rang de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene (MAE).
Agentul guvernamental la CJUE este solicitat, de obicei, în cadrul circuitului legislativ interministerial, să avizeze acte normative interne în ceea ce privește respectarea de cătrea acestea a legislației europene.
În locul lui Radu a fost numit Costin-Radu Canțăr, care, potrivit datelor MAE, a fost respins la examenul de admitere în corpul diplomatic și consular în 2016 și a lucrat până acum ca inspector de concurență în domeniul feroviar la Consiliul Concurenței.
Rolul agentului guvernamental la CJUE este de a apăra România în procesele intentate de Comisia Europeană, celebrele spețe de infringement, care țin, de obicei, de transpunerea și implementarea legialsției comunitare în plan intern sau în procese deschise de alte părți în care este solicitată opinia magistraților europenei pe diferite teme.
Într-o declarație de presă, Horațiu Radu arată că în 2017 a reușit în fața CJUE anularea unei decizii a Comisiei Europene care impunea României plata a peste 100 milioane de euro cu titlu de corecții financiare pentru fonduri europene, iar în cei 7 ani de mandat a reușit închiderea prin negocieri cu Comisia Europeană a peste 200 de cazuri de infringement ce puteau duce la sancționarea României. Astfel, după 11 ani de cand România e membră Uniunii Europene, a fost condamnată de CJUE doar o singură data si nu a plătit înca vreo sancțiune pentru nerespectarea legislației europene.
Fostul agent la CJUE adaugă însă că, după ce i-au trecut prin mână pentru avizare câteva sute de acte normative, care transpuneau sau implementau legislația europeană și care erau de natură să facă România mai bună și mai competitivă, a constat o rezistență a instituțiilor interne la transpunerea legislație comunitare.
”Continuăm să avem foarte multe directive netranspuse în domenii de importanță majoră, motiv pentru care riscăm sancțiuni. În ciuda eforturilor depuse, am constatat de multe ori că există o rezistență internă la transpunerea și implementarea legislației europene”, afirma Horațiu Radu.
