Avocații care reprezintă statul român în procedura de arbitraj de la Washington a litigiului cu Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, au susținut în fața instanței că o recentă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care statuează că prevederile din tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate între statele UE, care impun ca litigiile legate de aceste tratate să fie rezolvate în tribunale arbitrale internaționale, încalcă legislația europeană, ar trebui să fie aplicată parțial și în disputa Románia-Gabriel Resources, mai precis pretențiilor subsidiarei din Marea Britanie a companiei, formulate în baza tratatului de protejare a investițiilor semnate de statul român cu Marea Britanie.
Plângerea la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington împotriva statului român a fost depusă de două entități, Gabriel Resources Ltd., înregistrată în Canada, și Gabriel Resources (Jersey) Ltd., înființată în 1996, controlată integral de prima și înregistrată în insula omonimă, dependență a Coroanei britanice.
Gabriel Resources a afirmat că subsidiara sa din insula britanică Jersey este îndreptățită să fie parte în arbitraj și să ceară despăgubiri în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie pentru că acordul inițial cu statul român privind proiectul Roșia Montană a fost semnat de către Gabriel Resources (Jersey) Ltd.
Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații. De cealaltă parte, acționarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case și pe românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.
Avocații statului român susțin, în esență, că, în baza dreptului UE și al deciziei recente a CJUE, tribunalul arbitral al ICSID nu are calitatea legală de a arbitra disputa dintre România și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. pentru că, din cauza precedentului creat de CJUE, prevederea din tratatul bilateral de protejare a investițiilor România-Marea Britanie, cum că litigiile legate de tratat sunt rezolvate în tribunale arbitrale internaționale, încalcă tratatul de bază de înființare a UE.
Decizia CJUE a fost luată într-un litigiu dintre Slovacia și compania de asigurări de sănătate Achmea înregistrată în Olanda. Astfel, în martie, Curtea a decis că prevederile tratatului bilateral de protejare a investițiilor dintre Slovacia și Olanda încalcă normele UE, pentru că permit unui tribunal arbitral internațional să interpreteze legislația UE în litigii dintre investitori și state membre fără ca deciziile acestor tribunale internaționale să poată fi contestate în instanțe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanță supremă în ceea ce privește legislația Uniunii.
Sentința CJUE, invocată de avocații României în arbitrajul Roșia Montană de la Washington, se referă doar la dispute dintre state UE și investitori înregistrați tot în state UE. Mai mulți experți în drept european sunt însă de părere că decizia CJUE ar putea afecta în viitor și tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor dintre țări UE și state din afara Uniunii, ceea ce înseamnă că și pertinența acțiunii la ICSID a Gabriel Resources Canada și, în consecință, întreaga procedură de arbitraj ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
De altfel, decizia CJUE în litigiul Slovacia-Achmea a început deja să producă efecte și în alte spețe similare. Luna trecută, compania franceză Airbus Helicopters a anunțat că își retrage o acțiune de arbitraj internațional declanșată împotriva Poloniei ca urmare a deciziei CJUE și că, în schimb, va solicita despăgubiri pentru prejudiciile pe care consideră că i le-a provocat Varșovia în instanțele de judecată poloneze.
Gabriel Resources Ltd. Canada și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. au anunțat la finalul lunii iunie 2017 că intenționează să ceară despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor cu Canada și Regatul Unit, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană.
“Guvernul român a blocat ilegal proiectul Roșia Montană și a acționat apoi în contradicție cu acordul dintre Gabriel și stat și licențele existente. Acțiunile guvernului român echivalează cu exproprierea investițiilor companiei în România. Având în vedere că cererile de conciliere și negociere ale Gabriel au fost complet ignorate de Guvern, singura alternativă pentru companie este să meargă cu hotărâre înainte cu procedura de arbitraj. Mâine intenționăm să depunem o cerere robustă, detaliată, prin care să cerem despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde de dolari", declara, la acea dată, Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources.
Gabriel Resources Ltd. Canada deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Tribunalul ICSID a revizuit recent și programul procedurii de arbitraj, prelungind termenele cu circa 3 luni față de varianta inițială. Astfel, Gabriel Resources își va prezenta replica la contramemoriul României până pe 26 octombrie 2018, iar răspunsul României la această documentație va trebui depus până pe 3 mai 2019. Ulterior, Gabriel Resources va trebui să răspundă până pe 7 iunie 2019 la contestația României privind implicarea Gabriel Resources (Jersey) Ltd. în arbitraj în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie. În perioada 2-13 decembrie 2019 va avea loc o audiere la tribunal în care se va analiza justificarea pretenției la despăgubiri a Gabriel Resources.
Extras din obiecția depusă de avocații statului român la ICSID pe 25 mai 2018
