Producătorul de țigarete JTI atrage atenția, într-un punct de vedere trimis vineri Senatului, cu privire la modul în care legiuitorul este indus în eroare de activiști și avertizează că propunerea legislativă inițiată de lobiștii anti-tutun poate aduce și în România problemele grave generate de demersuri similare în alte țări.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Reprezentanții JTI consideră că activiștii anti-tutun au inundat spațiul public cu ”date fantasmagorice”, arată news.ro.
”În legătură cu PL 443/2019, JTI îsi exprimă profunda îngrijorare cu privire la puzderia de date fantasmagorice cu care activiștii anti-tutun au inundat spațiul public, încercând să inducă în eroare Legiuitorul. Acestea nu au nicio bază reală, fiind adesea contradictorii, din cauza metodologiilor ”creative” de calcul folosite de așa-numiții experți în sănătate publică erijați în economiști sau cercetători. De exemplu, pentru ”costul economic al fumatului în România”, un concept avansat de 2035 fără tutun, este indicat drept ”cel mai nou raport” de acest gen un studiu obscur al unor organizații internaționale, pentru anul...2012. Concluzia acestuia e că ”paguba” ar însuma 24 miliarde lei. A se compara cu 1,2 miliarde lei, echivalent al “impactului economic atribuibil fumatului”, cifră vehiculată la o conferință de presă a unui alt ONG internațional anti-tutun, European Network Smoking Prevention, pentru același an, 2012”, se arată în comunicat.
Reprezentanții JTI atrag atenția că, în niciuna dintre ipoteze, suma nu ar avea cum să reprezinte, în 2019, 5% din bugetul sănătății și 4,2% din PIB. Pe de altă parte, compania subliniază că în companiile de tutun sunt angajați direct aproape 3.500 de oameni și indirect de zece ori pe atât.
”De asemenea, că circa 75% din prețul unui pachet de țigarete reprezintă taxe și că industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul statului, cu peste 3 miliarde de euro virate anual sub formă de accize, TVA, impozit pe profit, taxe vamale, impozit pe salarii, contribuții, taxe locale etc., ceea ce poate fi ușor verificat, din datele aflate la dispoziția Ministerului Finanțelor”, se arată în punctul de vedere menționat.
În opinia JTI, propunerea, cea mai radicală de până acum - pentru care cei care au redactat-o (2035 fără tutun) și inițiatorii oficiali folosesc instrumente emoționale de propagandă, clamând „salvarea copiilor noștri” - aduce de fapt prejudicii serioase bugetului de stat, agenților economici și societății în ansamblu.
”Aplicarea unor supra-reglementări care exced Directiva tutunului, (transpusă recent în legislația românească), în state precum Marea Britanie, Franța sau Irlanda nu doar că nu a redus consumul de tutun, dar a determinat creșterea contrabandei cu țigarete, facilitând accesul consumatorilor și în special al minorilor, la produse ieftine, cumpărate fără niciun control de pe piața neagră sau pe sub tejghea. În plus, pe tot lanțul economic s-au înregistrat pierderi: producători, comercianți, stat, consumatori. Pe de altă parte, inițiatorii ignoră cu bună știință normalitatea altor state, care nu au recurs la restricționări forțate: Germania, Austria, Cehia etc.”, se arată în comunicat.
