Oficialii americani au subliniat în repetate rânduri că Iranul, nu SUA, este partea care blochează progresul în acest proces de negocieri prelungit.
Sâmbătă, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că președintele Donald Trump preferă un acord, dar că este „foarte greu” de realizat unul cu Iranul.
Într-un interviu acordat BBC la Teheran, Majid Takht-Ravanchi, adjunctul ministrului iranian de externe, a spus însă că mingea se află „în terenul Americii pentru a demonstra că dorește un acord”, adăugând: „Dacă sunt sinceri, sunt sigur că vom fi pe drumul către un acord”.
Trump a amenințat cu lovituri împotriva Iranului dacă nu se ajunge la un acord privind limitarea programului nuclear, în timp ce Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune.
Aceste evoluții au urmat reprimării violente de către Iran a protestelor naționale anti-guvernamentale de luna trecută, despre care organizațiile pentru drepturile omului spun că au provocat mii de victime.
Statele Unite și Iranul au purtat discuții indirecte în Oman la începutul lunii februarie, iar Takht-Ravanchi, care a confirmat că o a doua rundă urmează să aibă loc marți la Geneva, a declarat că acestea au mers „în linii mari într-o direcție pozitivă, dar este prea devreme pentru a trage concluzii”. Trump a descris și el discuțiile drept pozitive.
Adjunctul ministrului de externe a indicat oferta Teheranului de a dilua uraniul îmbogățit la 60% drept dovadă a disponibilității pentru compromis.
Nivelul apropiat de cel necesar pentru arme nucleare a amplificat suspiciunile că Republica Islamică se îndreaptă spre dezvoltarea unei arme nucleare, lucru negat constant de autoritățile iraniene.
„Suntem pregătiți să discutăm acest lucru și alte aspecte legate de programul nostru dacă ei sunt pregătiți să discute sancțiunile”, a declarat Takht-Ravanchi pentru BBC, fără a preciza dacă ar fi vorba despre ridicarea tuturor sancțiunilor sau doar a unei părți dintre acestea.
Întrebat dacă Iranul ar accepta să scoată din țară stocul de peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit, așa cum s-a întâmplat în acordul nuclear din 2015, Takht-Ravanchi a spus că „este prea devreme pentru a spune ce se va întâmpla în cursul negocierilor”.
Rusia, care a acceptat 11.000 kg de uraniu slab îmbogățit în cadrul acordului multilateral din 2015 din care Trump s-a retras trei ani mai târziu, s-a oferit să primească din nou acest material.
Alte propuneri menționate anterior în presă includ o ofertă a Teheranului de a suspenda temporar îmbogățirea uraniului.
Una dintre principalele cerințe ale Iranului a fost ca negocierile să se concentreze exclusiv asupra dosarului nuclear, iar Takht-Ravanchi a declarat: „Înțelegerea noastră este că au ajuns la concluzia că, dacă dorești un acord, trebuie să te concentrezi pe problema nucleară”.
Dacă va fi confirmată, aceasta ar reprezenta un pas important pentru Iran, care a considerat cerința Washingtonului privind îmbogățirea zero drept un obstacol major în calea unui acord.
Iranul consideră această cerință o linie roșie și o încălcare a drepturilor sale în baza Tratatului de neproliferare nucleară.
Takht-Ravanchi a declarat că „problema îmbogățirii zero nu mai este pe agendă din punctul de vedere al Iranului”, ceea ce contrazice afirmațiile făcute vineri de Trump, potrivit cărora „nu dorim nicio îmbogățire”.
Negociatorul iranian a reiterat și refuzul Teheranului de a discuta programul său de rachete balistice cu negociatorii americani — o cerință importantă a Israelului, țară vizată de aceste rachete.
Includerea acestui subiect, precum și sprijinul Iranului pentru grupări armate din regiune, a fost subliniată și de oficiali americani, inclusiv de Rubio, ca element esențial pentru orice acord.
„Când am fost atacați de israelieni și americani, rachetele noastre au venit în ajutorul nostru, așa că cum am putea accepta să renunțăm la capacitățile noastre defensive”, a subliniat Takht-Ravanchi.
Rubio a inclus, de asemenea, „modul în care Iranul își tratează propriii cetățeni” printre elementele esențiale ale unui acord. Takht-Ravanchi a criticat mesajele președintelui american către protestatari, în care le-a cerut să „preia instituțiile” și a spus că „ajutorul este pe drum”, calificându-le drept „o incitare la violență”.
Reiterând poziția guvernului, el a subliniat că autoritățile fac „distincție între demonstrațiile pașnice și activitățile violente”. BBC a verificat imagini care arată forțele de securitate iraniene folosind diverse arme împotriva protestatarilor.
Takht-Ravanchi, care joacă un rol important în actualele negocieri, la fel ca în discuțiile de acum mai bine de un deceniu, și-a exprimat îngrijorarea și față de mesajele contradictorii venite din partea președintelui american.
„Auzim că sunt interesați de negocieri”, a spus el. „Au spus-o public și au spus-o în discuții private prin intermediul Omanului, că doresc rezolvarea pașnică a acestor probleme.”
Totuși, în declarațiile sale recente, Trump a revenit asupra ideii schimbării regimului, afirmând că „ar fi probabil cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”.
„Nu auzim asta în mesajele private”, a remarcat Takht-Ravanchi, referindu-se la mesajele transmise prin ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr bin Hamad Al-Busaidi, care acționează ca principal mediator arab, alături de alte puteri regionale, inclusiv Qatar.
