Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va desemna, probabil joi seara, un prim-ministru, dar că acesta va fi tot de la PNL dacă partidele parlamentare, care vor fi convocate mâine la consultări, nu vor accepta alegeri anticipate.
”Este nevoie de câțiva pași politici, vor fi făcuți rapid: Voi convoca partidle parlamentare la o sesiune de consultări care începe mâne, la ora 12.00. Mâine seară, voi anunța, probabil, persoana desemnată pentru a forma un nou guvern. Întrebarea este cum va continua politica guvernamentală. Eu am fost și rămân adeptul alegerilor anticipate. Eu vreau să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate. Dacă constat că partidele parlamentare nu doresc acest lucru, voi insista să fie votat un guvern constiuit de și în jurul PNL”, a afirmat Klaus Iohannis.
Guvernul liberal Orban a căzut, după numărarea voturilor la moțiunea de cenzură inițiată de PSD în Parlament.
Împotriva Guvernului au fost 261 de voturi. Împotriva moțiunii au votat 139 de parlamentari. Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă erau necesare 233 voturi.
Ieri seara, anticipând rezultatul, Guvernul a adoptat un set de 25 de ordonanțe de urgență.
Actualul Cabinet va funcționa ca unul interimar, cu prerogative limitate.
„Suntem mândri că am refăcut credibilitatea României în fața partenerilor europeni și strategici, Am reușit într-un timp extrem de scurt să luăm decizii cu impact favorabil asupra românilor, corectând grave erori”, a declarat premierul demis, Ludovic Orban.
Conform Constituției, după căderea Guvernului, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Liberalii și președintele au anunțat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forța anticipatele. PSD, care inițial anunțase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.
Candidatul pentru funcția de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Articolul 89 din Constituție prevede că după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de președinte, cât și de PNL.
Guvernul Orban a fost învestit în funcție în 4 noiembrie 2019, obținând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.
Imagini pot fi văzute și în GALERIA FOTO (Inquam Photos)
Inquam Photos / George Calin
