Grupul chinez Huawei a reclamat la Comisia Europeană faptul că România și Polonia încalcă legislația UE privind sistemul 5G, prin faptul că vor „să excludă furnizorii pe baza unor criterii părtinitoare și ambigue care vizează anumiți furnizori 5G din cauza originii geografice a acestora”.
„Huawei se opune acestor propuneri legislative care sunt contrare principiilor fundamentale ale UE”, a scris compania către Bruxelles, conform politico.eu.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, premierul Ludovic Orban a admis inițial că Huawei va fi exclusă în România de la licitația pentru 5G, după care și-a amintit de regulile pentru acces la o licitație și a adăugat că "acum depinde cine vine la licitație".
Astfel, întrebat dacă este exclus ca sistemul 5G să fie derulat cu Huawei, Orban a răspuns: „Da, dar se știe foarte clar. Legea în sine consfințește prevederile din Memorandum și nu pot să spun 100% că o să fie exclusă, că acum depinde cine vine la licitație. Din punctul nostru de vedere, nu respectă condițiile care vor fi stabilite prin lege."
Statul român va putea obliga investitorii străini din state nemembre ale Uniunii Europene care au realizat în țară investiții directe în valoare de cel puțin 2 milioane euro despre care consideră că afectează securitatea națională și ordinea publică să își vândă afacerile din România într-un termen dat, iar dacă aceștia nu o fac, să le scoată el însuși la licitație, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, redactat în contextul recomandării SUA de a fi evitată o colaborare cu firme chineze în domeniu și al războiului comercial SUA-China.
Draftul de act normativ a fost elaborat pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE nr. 452/2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune. Acesta a fost adoptat în primăvara anului trecut, sub președinția românească a Consiliului UE, și intră în vigoare pe 11 octombrie 2020, dată până la care trebuie transpus și în legislația din România.
În martie 2019, la adoptarea Regulamentului, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat, pe un ton surprinzător de dur, că "Trebuie să ne reformăm (UE să își reformeze – n.r.) politica de concurență, să ne refondăm politica comercială: să sancționăm sau să interzicem în Europa întreprinderile care aduc atingere intereselor noastre strategice și valorilor noastre esențiale, cum sunt normele de mediu, protecția datelor și plata corectă a impozitelor; și să ne asumăm, în cadrul industriilor strategice și a piețelor noastre publice, o preferință europeană așa cum o fac și concurenții noștri americani sau chinezi".
Legislația concurenței în vigoare în România permite și în prezent Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să interzică operațiunile de "preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active" care "prezintă riscuri pentru siguranța națională". Asta însă numai în privința operațiunilor care urmează a fi realizate, fiind notificate în acest sens Consiliului Concurenței, nu și în privința participațiilor și activelor aflate deja în posesia investitorilor străini declarați "indezirabili".
Draftul de ordonanță definește investiția străină directă drept "investiție de orice natură efectuată de un investitor străin cu scopul de a stabili sau de a menține legături durabile, directe și indirecte între investitorul străin și antreprenorul, întreprinderea comercială sau divizia acesteia, care constituie o unitate organizatorică separată, cărora le sunt puse la dispoziție aceste fonduri sau urmează să le fie puse la dispoziție pentru desfășurarea unei activități economice în România, și care îi permit investitorului străin să exercite un control asupra administrării entității economice sau să obțină, prin această entitate economică, acces la informații, sisteme sau tehnologii relevante ce sunt de natură să impacteze, sub orice formă securitatea sau ordinea publică a României".
Proiectul de OUG prevede înființarea unei Comisii pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), pe lângă Guvernul României, alcătuită din reprezentanți ai aparatului de lucru al Prim-ministrului, Administrației Prezidențiale, Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și Consiliului Concurenței.
Vor fi supuse examinării și autorizării CEISD investițiile străine directe din domeniile legate de securitatea cetățeanului și a comunităților, securitatea frontierelor, securitatea energetică, securitatea transporturilor, securitatea aprovizionării cu resurse vitale, securitatea infrastructurii critice, securitatea sistemelor informatice și a celor de comunicații, securitatea activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, securitatea producerii și circulației armamentului, munițiilor, explozibililor și substanțelor toxice, securitatea industrială, protecția împotriva dezastrelor, protecția agriculturii și a mediului înconjurător și protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.
"Pe baza avizului conform emis de către CEISD, autorizarea investiției străine directe se acordă prin decizie a Prim-Ministrului. În cazul emiterii unui aviz conform de către CEISD sau de către CSAT prin care se propune autorizarea condiționată, interzicerea sau anularea autorizării unei investiiții străine directe pe teritoriul României, acestea se realizează prin hotărâre de Guvern. (…) Este interzisă punerea în aplicare a unei investiții străine directe înainte de notificarea la Consiliul Concurenței și înainte de a fi autorizată prin decize a Prim-Ministrului", stipulează draftul de act normativ.
În analiza investițiilor străine directe, va fi luat în considerare impactul potențial al investiției asupra: a) infrastructurii din următoarele sectoare: energie, transporturi, gospodărirea apelor, asistență medicală, IT&C, mass-media, prelucrarea sau stocarea datelor, domeniul aerospațial, apărarea, infrastructura electorală sau financiară și instalațiile sensibile, precum și accesul la terenuri și bunuri imobile de importanță critică pentru utilizarea acestei infrastructuri; b) serviciilor publice esențiale, așa cum sunt stabilite în Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice și în HG nr. 647/2013 privind stabilirea serviciilor publice esențiale la nivelul unităților administrativ-teritoriale: alimentarea cu apă și canalizare; salubrizare și gestionarea deșeurilor; producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat; iluminatul public; amenajarea teritoriului și urbanism; transportul public local/județean; c) accesului la tehnologiile critice și la produsele cu dublă utilizare, inclusiv la inteligența artificială, robotică, semiconductori, securitate cibernetică, domeniul aerospațial, apărarea, tehnologiile chimice, de stocare a energiei, tehnologiile cuantice și nucleare, precum și nanotehnologiile și biotehnologiile; d) accesului la materii prime, securitate sanitară sau securitate alimentară; e) accesului accesului la informații importante în ceea ce privește protejarea securității și suveranității României, precum și a ordinii de drept a acesteia, inclusiv derularea unei investiții ce implică accesul, pe scară largă, la date cu caracter personal ale cetățenilor români sau a rezidenților români, sau existența unui astfel de potențial acces; f) capacității de a influența în mod semnificativ opinia publică prin informații distribuite de mass-media; g) infrastructură IT&C critică sau cu valențe critice; h) facilităților, fără caracter militar, esențiale pentru apărarea statului; i) altor tehnologii a căror utilizare necorespunzătoare ar putea pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României; j) altor acțiuni sau domenii economice ori strategice relevante în ceea ce privește protecția securității, suveranității sau a ordinii interne a României.
Un articol separat este dedicat mass media.
"În cazul în care entitatea economică deține o licență audiovizuală la nivel național sau local, dacă realizează o publicație periodică având un tiraj mediu de cel puțin 5.000 de exemplare tipărite/zi în ultimul an calendaristic sau un portal web cu minimum 10.000 de accesări/lună înainte de realizarea investiției străine, CEISD solicită investitorului străin transparentizarea informațiilor cu privire la investiția străină. CEISD supune dezbaterii publice, pentru o perioadă de 30 de zile, informațiile cu privire la entitatea economică din domeniul mass media. În cazul în care CEISD nu constată niciun motiv pentru inițierea procedurilor de examinare a investiției străine, se consideră că efectuarea investiției străine sau permiterea continuării existenței investiției străine nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României. Constatările preliminare ale CEISD, anterioare examinării investiției străine, nu reprezintă un act administrativ și nu pot face obiectului controlului de legalitate în cadrul contenciosului administrativ. În cazul în care oricare autoritate a statului român constată, în mod justificat, că se impune inițierea procedurilor de examinare a investiției străine, sesizează CEISD, iar aceasta inițiază, fără întârzieri, procedurile examinare și emite aviz cu privire la autorizare sau propuneri cu privire la autorizarea condiționată, interzicerea sau anularea autorizării", scrie în proiectul de OUG.
În cazul în care CEISD stabilește că investiția străină nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României, atunci va emite, fără întârzieri nejustificate, un aviz cu privire la autorizarea investiției străine.
În situația în care CEISD propune autorizarea condiționată, CEISD, în termen de maximum 90 de zile de la emiterea avizului conform, negociază cu investitorul străin clauzele și condițiile realizării investiției. Investiția străină se poate efectua sau poate continua să existe exclusiv în limitele și conform prevederilor și condițiilor specificate în hotărârea de guvern. În situația nerespectării prevederilor și condițiilor asumate, Consiliul Concurenței comunică de îndată CEISD, iar aceasta poate propune anularea autorizării condiționate a investiției. Hotărârea de Guvern privind anularea autorizării investiției străine și hotărârea de guvern privind interzicerea investiției străine includ informații de bază privind efectuarea investiției străine, inclusiv informații privind cota de proprietate și drepturile de vot.
"Hotărârea privind anularea investiției străine include și: a) interzicerea sau limitarea exercitării drepturilor de proprietate sau de vot ale investitorului străin în entitatea economică sau ordinul de vânzare a cotei deținute în entitatea economică sau în unitatea organizatorică a acesteia dacă acest lucru este necesar pentru a asigura securitatea sau ordinea publică a României; b) termenul în care trebuie să se perfecteze vânzarea în temeiul literei a). În cazul în care investitorul străin nu efectuează vânzarea cotei deținute în entitatea economică sau în unitatea organizatorică a acesteia în termenul stabilit conform alin. (1), litera b), CEISD dispune organizarea vânzării acesteia într-o licitație publică, printr-un comerciant de titluri de valoare sau printr-o persoană autorizată să furnizeze servicii de investiții în România", mai stipulează proiectul.
În nota de fundamentare a acestuia se precizează că "Aceste prevederi consitituie o derogare de la art. 53 din Constituție, în privința posibilității adoptării acesteia în mod expres pentru apărarea securității naționale și a ordinii publice, iar aceasta va trebui să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății", reamintindu-se că "dreptul de proprietate nu este protejat în mod absolut nici în ordinea juridică a Uniunii Europene, potrivit jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului, restrictiile fiind permise, în conditii similare celor prevăzute de Constituția noastră".
Proiectul se OUG mai stipulează că, în cadrul procedurilor judiciare desfășurate în baza unei acțiuni înaintate împotriva unei decizii emise în temeiul OUG, accesul la informațiile clasificate se realizează numai în acord cu dispozițiile legale în vigoare, dacă acest lucru nu pune în pericol securitatea statului, suveranitatea sa, integritatea teritorială, fundamentele democratice, viețile sau sănătatea persoanelor sau a activităților autorităților din domeniul securității, apărării și ordinii publice.
"Probele se administrează exclusiv în acord cu obligația de a păstra secretul informațiilor clasificate sau confidențiale. Declarațiile de martor cu privire la aceste situații se pot realiza numai dacă persoana care are obligația păstrării confidențialității este scutită de această obligație de către autoritatea competentă", se menționează în draft.
În august, autoritățile au pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede că, în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România, vor putea fi utilizate doar tehnologii, echipamente și programe software provenite de la producători care "nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent", formulare ce pare să vizeze gigantul telecom chinez de stat Huawei.
În februarie a intrat în vigoare o OUG ce conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de siguranță națională.
