În 21 noiembrie, Horațiu Potra a fost arestat preventiv pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Aceeași măsură a fost luată și în cazul fiului și nepotului său, Dorian și Alexandru Potra.
„În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații Potra Horațiu, Potra Dorian și Potra Alexandru-Cosmin”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel București, publicată pe portalul instanțelor, scrie News.ro.
Potrivit aceleiași surse, instanța menține măsura arestării preventive luată față de Horațiu, Dorian și Alexandru- Cosmin Potra „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”.
Decizia instanței nu este definitivă, putând fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Horațiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie, a fost de acord să fie adus în țară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în țară în 20 noiembrie, împreună cu fiul și nepotul său.
Horațiu Potra a fost trimis în judecată, alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, acuzați că ar fi comis infracțiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din România, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, ”în condiții de clandestinitate”, cu mercenarul Horațiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acționa în zone de conflict internațional și desfășura acțiuni de recrutare și instruire paramilitară și l-a susținut pe Georgescu și în timpul campaniei electorale, dar și anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu și Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare ”acțiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestațiile pașnice de la vremea respectivă.
”Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceștia menționează că prin acțiunile sale, între care contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn ”alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreținut și întărit ”rezoluția infracțională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horațiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu șapte mașini spre București, unde să declanșeze proteste față de autoritățile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranța națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au făcut filtre în zona localităților Balotești-Săftica, din județul Ilfov, și Mănești și Cornești, din județul Dâmbovița, precum și în Capitală, oprind și controlând mașinile, în interiorul cărora s-au găsit cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave și deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați este că urmarea imediată a acțiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.
