Guvernul Grindeanu preia proiectul pregătit de Cabinetul Cioloș pentru consolidarea imobilelor, anunțat de Profit.ro din luna noiembrie, și se pregătește să intre în forță peste proprietarii de apartamente din blocuri încadrate în clasa I de risc seismic, urmând să îi evacueze silit. Cine nu deschide ușa primăriei pentru măsurători va fi forțat să îi lase în casă prin ordonanță de judecător. Măsura a fost anunțată încă din vară de Profit.ro ca fiind pregătită.
Înainte de a fi anunțată aici, informația a fost publicată pe Profit Insider
După mai mult de un an în care au scos forțat firmele de la parterul blocurilor cu risc seismic, crezând că astfel îi vor convinge pe proprietarii de apartamente să accepte consolidarea blocului pentru a nu pierde banii cu care aceste firme contribuie la cheltuielile de întreținere, și au constatat, cum a anunțat Profit.ro, că operațiunea a fost un eșec, acum Guvernul schimbă strategia și pregătește o acțiune în forță.
Iar informația este confirmată acum, când Guvernul Grindeanu a preluat proiectul pregătit în acest sens de Cabinetul Cioloș și și-a stabilit modul în care va acționa.
Proiectul permite primarilor să semneze decizia de evacuare temporară a unui locatar dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic pe perioada execuției lucrărilor de intervenție, după ce acel locatar a fost notificat și renotificat, dar nu a eliberat în termen locuința. Decizia de evacuare va avea caracter executoriu de la data ofertei unei locuințe de necesitate pentru cazare temporară pe perioada execuției lucrărilor de intervenție și va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.
Astfel, locatarul în cauză va fi obligat să se mute într-o locuință de necesitate pusă la dispoziție de primărie, banii pentru mutare și plata chiriei urmând să fie alocați din bugetul local. Practic, locatarii mutați vor achita costul întreținerii noii locuințe, nu și chiria, deoarece sunt mutați dintr-o locuință pe care o dețin în proprietate, nu în chirie.
În prealabil, proprietarii apartamentelor din astfel de blocuri vor fi obligați să permită intrarea în casă a autorităților pentru expertizare și măsurători cadastrale necesare înregistrării imobilului în cartea funciară, precum și pentru proiectare. Locatarii vor fi anunțați cu o lună înainte de sosirea autorităților, iar dacă refuză să primească vreo persoană, atunci autoritățile vor apela la instanță, de unde se vor întoare rapid cu ordonanță președințială a judecătorului, dată cu citarea părților, pentru evacuare.
"În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a construcțiilor supuse lucrărilor necesare de expertizare, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentației cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, proiectare, execuție sau altor asemenea lucrări se va face prin dispoziție de primar. Potrivit acelorași dispoziții, dacă este necesar, primarul va putea dispune restrângerea folosinței încăperilor din construcțiile supuse lucrărilor respective sau evacuarea temporară, pe timpul desfășurării lucrărilor de intervenție a construcțiilor în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spațiul deținut în construcțiile supuse consolidării. Decizia de evacuare temporară are caracter executoriu de la data ofertei unei locuințe de necesitate pentru cazare pe perioada execuției lucrărilor de intervenție și va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite. Autoritățile administrației publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile și acțiunile adresate justiției în temeiul prevederilor prezentei ordonanțe, pentru executarea lucrărilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente", este măsura pregătită în document.
La rândul lor, primarii vor fi obligați să asigure locuințe de necesitate.
Pe de altă parte, dacă Guvernul Cioloș voia să îi oblige pe proprietarii persoane fizice ca, la finalul lucrării de consolidare, să restituie banii alocați de la buget în maximum 5 ani, nu în 25 de ani, acum acest termen redus este prevăzut doar pentru consolidarea spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință.
Astfel, banii alocați de la buget vor trebui restituiți:
- de către proprietarii locuințelor, persoane fizice, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepției la terminarea lucrărilor de intervenție; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente;
- de către proprietarii spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, inclusiv cele definite la art. 2 alin. (5) lit. a), persoane fizice și juridice, a sumelor alocate de la bugetul local, în rate lunare egale cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 de ani de la data recepției la terminarea lucrărilor de intervenție; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente.
Majorările de întârziere sunt în cuantum de 1% pe lună sau fracțiune de lună.
Vânzarea, în decurs de 5 de ani de la recepția terminării lucrărilor, a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, va fi condiționată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, actualizate la data înstrăinării.
Pentru vânzarea locuințelor va fi păstrată regula conform căreia acestea pot fi înstrăinate în decurs de 25 de ani doar cu achitarea ratelor neplătite la acea dată.
Dacă normativul de proiectare seismică, în baza căruia a fost efectuată expertizarea tehnică, și-a încetat aplicabilitatea, proprietarii pot cere o nouă expertiză tehnică, suportând însă singuri costul.
Guvernul își justifică acțiunea în forță prin faptul că se poate considera că, din punct de vedere al reducerii riscului seismic, situația actuală, în special a municipiului București, cu numărul mare de clădiri înalte vulnerabile încadrate în clasa I de risc seismic, în comparație cu numărul redus de clădiri la care proprietarii au început lucrările de consolidare, reprezintă o situație de criză, deoarece un seism major din sursa Vrancea va conduce, cu o mare probabilitate la un dezastru care va periclita relațiile dintre factorii publici și populație.
În prezent, în București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbușire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.
Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din București și câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galați (60 apartamente), Ploiești (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureș (20 apartamente) și Hârșova (60 de apartamente).
În urmă cu cinci ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
