Guvernul Grindeanu susține, în preambulul justificator al actului normativ prin care este abrogată OUG nr. 13/2017 privind modificarea codurilor penale, că cetățenii care au protestat față de aceste modificări au cerut ”o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”asupra acestor modificări.
Astfel, potrivit sursei citate, Guvernul a decis să abroge OUG nr. 13/2017, printre altele, ”observând că puternica reacție a cetățenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluțiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”. Premierul Grindeanu a declarat sâmbătă, în declarația în care a anunțat decizia de abrogare a OUG, că speră ca, în cel mai scurt timp, Guvernul să trimită ”un proiect de lege spre Parlament, pentru punerea în concordanță a deciziilor CCR cu cadrul legal”.
Executivul își mai justifică decizia de abrogare a OUG prin aceea că ”au existat foarte multe reacții, nu numai în ce privește fondul actului normativ, cât și în ce privește modalitatea de adoptare a acestuia, constatând că faptul că actul normativ menționat a suscitat un real interes în rândul cetățenilor României, aceștia înțelegând să se implice activ nu numai prin participarea la dezbaterea publică în perioada prealabilă adoptării, dar și prin susținerea ideilor în cadrul unor manifestări publice”.
În document este evocat și riscul unei puternice divizări sociale prin adoptarea OUG 13/2017.
”Constatând că pe fondul tensiunilor create (...) există un pericol real de divizare a societății, în contextul general de neînțelegere, observând că tensiunile pot fi înlăturate prin abrogarea expresă și imediată a acestor texte (...) Guvernul adoptă următoarea ordonanță de urgență”, se arată în preambului documentului care conține două articole, unul care abrogă propriu-zis documentul și al doilea care modifică și abrogă unele prevederi din Codul de Procedură Penală.
Ordonanța de abrogare vine cu mai multe prevederi, scrie News.ro. În primul rând, articolul I prevede abrogarea OUG 13 privind codurile penale în totalitatea ei.
Cu toate acestea, având în vedere că OUG 13 conține prevederi care intrau în vigoare odată cu emiterea (precum cea privind denunțul), dar și unele care intrau în vigoare abia după 10 zile (precum cea privind abuzul în serviciu și dezincriminarea neglijenței în serviciu), a fost nevoie de precizări suplimentare.
Astfel, prin articolul I, care abrogă OUG 13, sunt eliminate prevederile privind pragul de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu și cele privind dezincriminarea neglijenței în serviciu - măsuri care nu au intrat încă în vigoare -, dar trebuiau eliminate și modificările apărute deja în lege, precum cea privind denunțul.
Articolul II al OUG de abrogare conține astfel prevederi exprese privind abrogarea din lege a modificărilor pe tema denunțului, fiind eliminat acel termen de maximum 6 luni pentru valabilitatea unui denunț.
Guvernul adaugă însă două noi prevederi, care se referă la punerea în acord a unor decizii ale CCR. Astfel, se stabilește că măsura controlului judiciar poate fi prelungită în etape de cel mult 60 de zile, fiind nevoie de noi decizii ale judecătorilor pentru prelungiri suplimentare.
Se stabilește, de asemenea, că acțiunea civilă, în caz de achitare sau întrerupere a acțiunii penale, rămâne nesoluționată de instanță.
Membrii Executivului au aprobat, duminică, proiectul ordonanței de urgență prin care este abrogată OUG 13/2017 prin care au fost modificate Codul Penal și Codul de Procedură Penală. A fost aprobat și memorandumul prin care sunt declasificate stenogramele ședințelor de Guvern prin care au fost modificate codurile în anul 2016 și 2017. Prin aprobarea unui memorandum vor putea fi date publicității stenogramele ședinței din 18 mai 2016 când guvernul Cioloș a modificat cele două coduri și a ședinței în care guvernul Grindeanu a făcut același lucru pe 31 ianuarie.
