Chiar dacă de la 1 ianuarie niciun metru cub de gaz rusesc nu mai tranzitează Dobrogea cu destinația Balcani, nu înseamnă că în România nu mai intră în continuare gaz rusesc. Prelungirea acordului de tranzit dintre Gazprom și operatorul de transport din Ucraina a permis ca importurile de gaz rusesc să fie tot pe una din vechile rute Orlovka-Isaccea, în ultimele cinci zile fiind importați între 32,7 și 55,8 GWh/zi.
Dacă celelalte state din regiune care se alimentau până pe 31 decembrie 2019, prin Coridorul Transbancanic (Bulgaria, Macedonia, Grecia și Turcia), se alimentează de la 1 ianuarie din nou construitul gazoduct TurkStream 2, România și Republica Moldova au rămas “fidele” rutei ucrainene.
Din raportările Transgaz, care este de altfel principalul pierzător al reconfigurării tranzitului gazului rusesc în Balcani, nu rezultă care este punctul de intrare al gazului rusesc în România: cel sudic de la Isaccea sau cel nordic de la Medieșul Aurit.
Raportările operatorului de transport din Ucraina lămuresc însă dilema: importurile au avut loc prin punctul Orlovka-Isaccea, și nu prin Tekovo-Medieșul Aurit. De altfel, în ultimele 10 luni, prin Medieșul Aurit, importul de gaze a fost practic zero.
Pe 5 ianuarie de exemplu, potrivit raportărilor Ukrantransgas, prin Orlovka au intrat în România aproximativ 50 GWh, cantitate similară cu cea raportată de Transgaz ca fiind importată prin punctul virtual Medieșul Aurit-Isaccea. Cum ucrainenii susțin că prin punctul Tekovo-Medieșul Aurit ieșirile au fost de 0 metri cubi, rezultă că intreg importul a fost efectuat prin Orlovka-Isaccea.
Ucraina nu este singura țară prin intermediul căreia importă în acest început de an gaz rusesc. În urma semnării prelungirii contractului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, și punctul de pe granița cu Ungaria (care importă gaz rusesc prin Ucraina și Slovacia) a rămas funcțional.
Astfel, de la 1 ianuarie, România a importat din Ungaria cantități zilnice cuprinse între 38,8 și 49,86 GWh, maximul fiind atins luni, 6 ianuarie.
Importurile din Ungaria au ajuns pe 6 ianuarie 2020 la un nivel similar celui din aceeași zi a lui 2019. Dacă în primele 3 zile ale anului trecut, România nu a efectuat importuri de gaze, începând cu data de 4 acestea au fost de 50 GWh/zi.
În ceea ce privește importurile din Ucraina, acestea s-au înjumătățit: dacă în primele 5 zile ale acestui an România a importat între 32,7 și 55 GWh/zi, anul trecut, în aceeași perioadă, România importa între 70 și 96 GWh/zi.
Pe ruta directă ucraineană, în prezent, importurile de gaze de 55 GWh/zi se apropie de capacitatea fermă rezervată de 62 GWh/zi, însă importurile din Ungaria (de 48,6 GWh/zi) se situează cu aproape 30 GWh/zi sub capacitatea fermă rezervată, (de 77,5 GWh/zi).
Interesant este că în prezent, pe ruta ungară, este rezervată în proporție de 100% capacitatea tehnică, în timp ce pe ruta ucraineană este rezervată o capacitate tehnică de doar 14,3% din capacitatea tehnică totală de 433 GWh/zi.
Acest lucru arată că în continuare prețul gazului de pe ruta ucraineană (preț care este indexat cu cel al petrolului) nu este competitiv cu cel de pe ruta maghiară (preț de hub), companiile autohtone și traderii preferând să apeleze la ruta ucraineană doar în condițiile în care nu mai mai există caacitate disponibilă de rezervat pe cea ungară.
