O dată la câțiva ani, ideea unei armate europene ajunge din nou în atenția publică pentru a genera tărăboi între aliații care nu doresc o alternativă la NATO. Însă Germania a reușit în acest an să facă un pas radical în direcția realizării unei armate europene, fără să stârnească mare interes politic, după ce a anunțat o integrare a forțelor armate cu Cehia și România, scrie Foreign Policy.
Ideea unei armate europene este atât o fantezie, cât și o ”sperietoare” pentru țările UE, arată news.ro.
În acest sens, fiecare federalist susține că o forță comună de apărare este necesară pentru a ridica poziția în lume a Europei, dar britanicii și-au exprimat oroarea cu privire la o potențială alianță militară care este rivală NATO.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Totuși, germanii, românii și cehii au făcut un pas radical în direcția realizării unei armate europene, evitând în același timp orice tărăboi politic prin anunțarea integrării forțelor armate.
Armata română nu se va alătura în totalitate Bundeswehrului, iar același lucru este valabil și pentru forțele armate din Cehia.
România și Cehia vor integra în schimb, în următoarele luni, o brigadă în armata Germaniei.
Brigada Mecanizată 81 ”General Grigore Bălan”, care este dislocată în garnizoana Bistrița, se va alătura în următoarele luni Diviziei Forțelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr.
Iar Brigada 4 de Desfășurare Rapidă a Cehiei, care a participat la operațiunile militare din Afganistan și Kosovo, va deveni parte din Divizia 10 Armată a Germaniei.
În acest sens, cehii și românii vor urma calea a două brigăzi olandeze, dintre care una s-a alăturat deja Diviziei Forțelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr, iar cealaltă s-a alăturat Diviziei Armate 1 a Germaniei.
”Guvernul german demonstrează că este deschis să acționeze în direcția integrării militare europene, chiar dacă alții de pe continent nu sunt”, a declarat profesorul de politică internațională Carlo Masala de la Universitatea Bundeswehr.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în mod repetat ideea unei armate europene, care a fost adeseori luată în râs sau ignorată de liderii Uniunii Europene.
Există puțin sprijin printre țările europene cu privire la forma pe care ar putea să o aibă o asemenea armată și ce capacități vor avea armatele naționale pentru a susține apărarea Europei.
Prin urmare, progresul ar putea să fie unul extrem de încet, dar asta nu înseamnă că nu sunt luați pași importanți pentru crearea unei forțe comune a UE.
Bruxelles a anunțat în martie crearea unui comandament militar comun, care este responsabil doar pentru misiunile de antrenament din Somalia, Mali și Republica Centralafricană.
Însă Germania dorește să construiască ceva mult mai ambițios - adică o rețea de mini-armate europene conduse de către Bundeswehr.
”Această inițiativă a venit ca un rezultat al slăbiciunii Bundeswehrului. Germanii au realizat că trebuie să umple găurile care există în forțele tereste ale Bundeswehrului... tocmai pentru a obține influență politică și militară în NATO”, a declarta Justyna Gotkowska, o analistă pe securitate nord-europeană de la think-tank-ul polonez Centru pentru Studii Estice.
Pentru Germania, cea mai mare șansă o reprezintă obținerea sprijinului din partea partenerilor juniori pentru a=și întări rapid armata, iar o rețea de miniarmate sub conducere germană reprezintă cea mai realistă opțiune pentru o forță de securitate comună a Europei.
”Este o încercare de a preveni o prăbușire completă a securității comune europene”, a declarat Carlo Masala.
Însă aceste ”găuri” reprezintă o subestimare pentru Bundeswehr.
Guvernul RFG investea aproximativ 2,7% din PIB în '89 pentru Apărare.
Aceste cheltuieli militare au scăzut la 1,4% până în anii 2000 și s-au păstrat la un nivel asemănător în ultimii 17 ani, departe de obiectivul de 2% din PIB negociat de aliații NATO la summitul din Țara Galilor.
Puterea militară germană este cu mult în spatele Franței și Marii Britanii.
De asemenea, creșterea cheltuielilor militare reprezintă un subiect extrem de controversat în Germania, având în vedere rănile lăsate în urmă de al Doilea Război Mondial.
Pentru România și Cehia, această inițiativă reprezintă o metodă de a crește implicarea germanilor în securitatea Europei.
”Este o acțiune în direcția unei independențe militare mai mari pentru securitatea europeană. Marea Britanie și Franța nu s-au arătat disponibile pentru a prelua conducerea asupra securității Europei”, a declarat Masala.
Franța este o putere militară, dar s-a arătat ezitantă față de eforturile multinaționale ale NATO, în vreme ce britanicii s-au opus dur și chiar au lansat amenințări împotriva unei armate a UE.
Pentru România și Cehia, aceasta este o oportunitate de a aduce trupele la același nivel de antrenament ca armata Germaniei.
Între timp, olandezii sunt bucuroși că această integrare a forțelor militare le va permite să se antreneze cu tancuri, după ce și-au vândut ultimele tancuri în 2011.
Puțini s-au opus integrării brigăzilor olandeze și române în diviziile germane, în special pentru că nimeni nu a observat. De asemenea, nu se știe dacă vor exista consecințe politice pentru țările care au acceptat să-și integreze brigăzile în Bundeswehr.
