Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, vrea să scoată din ilegalitate o parte din companiile municipale ale Bucureștiului create în mandatul său, ale căror hotărâri CGMB de înființare au fost anulate definitiv anul trecut de către instanța de judecată, însă pentru asta are nevoie și de voturi ale consilierilor din Opoziție.
Astfel, pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) se află 4 proiecte de confirmare a unor hotărâri anterioare de înființare a unor companii municipale, dintre cele anulate în noiembrie 2018 de Curtea de Apel București pe motiv de ilegalitate.
Este vorba de confirmarea hotărârilor CGMB de înființare a companiilor municipale Consolidări, Eco Igienizare, Iluminat Public și Parking, despre care se afirmă în documentele de fundamentare a proiectelor de confirmare că prestează servicii publice esențiale pentru bucureșteni, care trebuie conservate.
În documentele citate se arată că hotărârile inițiale CGMB de înființare a companiilor municipale respective au fost invalidate de instanță din cauza unui viciu de aprobare, respectiv ca urmare a faptului că nu au fost adoptate cu voturile a două treimi dintre membrii CGMB, ceea ce, în viziunea Curții de Apel, a constituit o încălcare a Legii administrației publice locale.
"Viciul de care au fost afectate hotărârile CGMB anulate prin hotărâre definitivă a Curții de Apel se referă la lipsa majorității necesare a voturilor consilierilor ce intră în alcătuirea CGMB. Ca regulă și de principiu, confirmarea utilizată în scopul acoperirii unui viciu de care un act administrativ unilateral este afectat ar trebui să îmbrace forma unei manifestări de voință care, prin maniera în care este formalizată/exteriorizată, să fie aptă să acopere/să asaneze viciul de care este afectat actul confirmat, astfel cum a fost emis inițial un asemenea act. În aceste condiții, dacă viciul este cel al lipsei majorității necesare a consilierilor membri ai CGMB, atunci actul de confirmare ar trebui adoptat cu majoritatea care nu a fost realizată la data adoptării inițiale a actului administrativ viciat", se afirmă în documentele citate.
Cu alte cuvinte, se consideră că, dacă CGMB va adopta cu voturile a cel puțin două treimi dintre membrii săi hotărâri de confirmare a hotărârilor anterioare de înființare a companiilor municipale anulate de instanță, acest lucru va "rezolva" problema constatată și sancționată de judecători și va repune în legalitate companiile municipale respective.
Pentru asta, însă, va fi nevoie și de voturi din partea Opoziției.
În aprilie, la o întâlnire cu liderii de grupuri politice din Consiliul General al Municipiului București, primarul Firea a spus că își dorește să se găsească soluții pentru salvarea unora dintre companiile municipale care au fost înființate pentru ca bucureștenii să aibă servicii de calitate ”la prețuri corecte”. Firea a afirmat că, prin înființarea companiilor municipale, a ”supărat cinci-șase firme care au căpușat bugetul Capitalei”, dar a adăugat că este dispusă să continue demersul.
Era vorba chiar de companiile municipale pentru care acum se cere confirmarea hotărârilor de înființare declarate ilegale de instanță: Consolidări, Eco Igienizare, Iluminat Public și Parking.
”Companiile s-au înființat tocmai pentru a lupta cu hoția de la Primăria Municipiului București. Știu că am supărat cele cinci-șase firme care au căpușat bugetul Capitalei, dar eu merg mai departe. (…) De interes este să omorâm companiile municipale pentru că le-a creat Gabriela Firea. E un model folosit de mari capitale, doar în București nu trebuie să funcționeze. Totuși, cred că putem ajunge la un acord să salvăm măcar câteva dintre aceste companii, pentru a avea servicii de calitate la prețuri corecte”, a mai spus în primăvară primarul general.
Hotărârea Curții de Apel București din noiembrie 2018 nu a dus la declanșarea imediată a procedurilor de dizolvare a companiilor municipale, pe rolul instanțelor aflându-se în prezent procese intentate în acest scop de Opoziție. De asemenea, Prefectura București a cerut Tribunalului București să anuleze actele subsecvente hotărârilor de înființare a companiilor municipale, printre care majorări de capital, bugete și acte adiționale prin care s-au delegat servicii publice.
Primăria a reacționat inițial foarte agresiv la această decizie, viceprimarul Aurelian Bădulescu transmițând Curții, printr-o scrisoare făcută publică, că autoritatea locală bucureșteană își rezervă dreptul de a se adresa "organelor competente să cerceteze săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu" în această cauză, considerând că decizia CAB este ilegală "cu intenție".
Decizia Curții de Apel București a aruncat în aer planul de salvare a sistemului centralizat de încălzire din Capitală, care prevedea preluarea activelor și operațiunilor entităților insolvente RADET și ELCEN de către Compania Municipală Energetica.
În consecință, CGMB a decis în februarie înființarea a două noi societăți ale municipalității, Compania Municipală Termoenergetica București SA și Compania Municipală Energetica Servicii București SA, prin divizarea actualei Companii Municipale Energetica, a cărei hotărâre de înființare fusese anulată de instanță ca ilegală. Prima ar urma să preia serviciul de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, iar a doua, alte activități ale actualei Energetica, printre care reabilitarea sistemului de termoficare cu fonduri UE disponibile de peste 170 milioane euro. Cele două noi companii nu au fost încă înființate efectiv.
