Eurodeputatul Siegfried Mureșan spune că legislația în vigoare prevede clar că alocările bugetare către statele membre nu pot fi reduse în același exercițiu bugetar. Astfel, în perioada 2014-2020 România nu riscă nicio limitare de fonduri dacă refuză un număr sporit de refugiați, oricare ar fi declarațiile liderilor europeni.
O prioritate a Europei pentru următorii ani trebuie să fie oprirea fluxurilor de refugiați, afirmă eurodeputatul Siegried Mureșan. El îndeamnă la precauție: "Nu știm cu ce gând au venit, nu știm dacă sunt refugiați sau emigranți pe criterii economice."
România nu ar trebui să promoveze o politică ce să aibă în vedere creșterea continuă a numărului de refugiați acceptați, iar sub acest aspect autoritățile nu ne pot sancționa cu tăieri bugetare. Ideea potrivit căreia dacă nu acceptăm încă și mai multe relocări la nivel european ni se vor amputa din alocările bugetare este nesusținută legal. "Eo poveste. Nu mă neliniștește niciun pic", a afirmat, astăzi, Mureșan, într-o conferință de presă susținută la sediul Partidului Popular European din Bruxelles.
Legislația europeană în vigoare prevede că anvelopele naționale nu pot fi reduse de-a lungul celor 7 ani de exercițiu bugetar. În acest condiții, în perioada 2014-2020 nu vor putea fi efectuate tăieri ale acestor cote sau rearanjări în interiorul structurii sectoriale deja aprobate, orice ar declara Matteo Renzi sau alt lider european.
CITEȘTE ȘI Internele vor să angajeze 10.000 de polițiști, inclusiv la țară, motivând că nu este suficient personal pentru alegeri și refugiați Mai degrabă o problemă ar putea apărea în exercițiul bugetar viitor și în ceea ce privește utilizarea fondurilor de coeziune. Mureșan este de acord, de principiu, ca o parte din banii europeni să fie folosiți, spre exemplu, pentru ridicarea unui așezământ pentru regugiați. Atât timp cât suma este de ordinul a câtorva milioane de euro, până la 15 milioane de euro, nu ar fi o problemă; dacă, însă, ar fi vorba de un miliard de euro, atunci ar fi inacceptabilă.
Asupra utilizării fondurilor de coeziune pentru programe privind refugiații ar trebui, însă, să decidă statele membre, în timp ce impunerea unor cote de alocare a acestor fonduri europene de la nivelul UE este inacceptabilă. "În orice caz, nu trebuie să afecteze proiectele române de investiții în infrastructură", a mai spus Mureșan.
Banii se strâng greu pentru țările de unde vin refugiații
Europa se poate adresa probemei refugiaților atât prin întărirea granițelor sale, cât și prin susținerea eforturilor de îmbunătățire a situației în țările de origine. În prezent există un fond pentru Africa, un fond pentru Siria și o facilitate pentru Turcia.
Fondul pentru Africa este de 1,8 miliarde euro. În prezent, pe acest continent sunt 1,5 miliarde oameni și sunt probleme cu asigurarea resurselor de hrană și apă potabilă. Lor trebuie să li se asigure condiții acceptabile în încercarea de a preveni pornirea acestora către Europa.
Pentru Siria fondul este de un miliarde de euro, dintre care 500 milioane euro direct de la bugetul Uniunii Europene și 500 milioane euro asigurate de statele membre. Până în prezent, guvernele naționale nu au virat decât 80 de milioane euro în fondul pentru Africa și 50 de milioane euro în cel pentru Siria. România a dat numai 100.000 de euro pentru Africa și 80.000 de euro pentru Siria. "Mulți bani!", adăugat ironic Mureșan.
Pentru Turcia, facilitatea este de 3 miliarde euro, dintre care 1 miliard euro va fi asigurat de la bugetul UE, iar 2 miliarde euro ar urma să cadă în sarcina țărilor membre. Banii ar urma să fie dați către organizații neguvernamentale și nu guvernelor statele ajutate, față de care nu există încredere, fiind nedemocratice, ilegitime.
