Partidele de extremă dreapta și formațiunile eurosceptice au câștigat împreună aproximatv 170 locuri în Parlamentul European (PE), număr insuficient pentru ca acestea să poată influența decisiv politicile UE, chiar și în cazul puțin probabil în care acestea s-ar alia, scrie Bloomberg.
Potrivit proiecțiilor publicate de PE pe baza rezultatelor preliminarii și a exit poll-urilor, creștin-democrații (PPE) rămân cel mai mare grup parlamentar, cu 177 din 751 locuri, urmați de social-democrați (S-D), cu 147 locuri și de grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, cu 101 locuri.
PE a estimat o prezență medie la vot de 51% la nivelul UE, cea mai mare din ultimii 20 de ani.
În Germania, blocul conservator CDU/CSU al cancelarului Angela Merkel a câștigat circa 29% din totalul voturilor exprimate, un rezultat mai slab comparativ cu scorul de 35% înregistrat în 2014, dar care i-a permis totuși o victorie categorică în fața rivalilor.
Pe poziția a doua se plasează Verzii, cu 21% din sufragii, urmați de Partidul Social-Democrat (SPD), parte a coaliției guevrnamentale, cu 15,5% din voturi, Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) cu 10,5% din voturi, Die Linke (extrema stângă) și Partidul Liber-Democrat (FDP), cu câte 5,5% din sufragii.
În Franța, partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) condus de Marine Le Pen a obținut victoria cu circa 24% din voturi, la o distanță mai mică decât estimările inițiale față de partidul lui Emmanuel Macron, care a strâns 22,5% din sufragii.
Socialiștii premierului spaniol Pedro Sanchez par să fi obținut o victorie clară atât în alegerile europene, cât și în cele regionale de la Madrid.
În Austria, premierul partidul conservator al cancelarului Sebastian Kurz s-a clasat pe primul loc, cu 34,5% din voturi, urmat de social-democrați, cu 24,1% din voturi și partidul Libertății (FPÖ, extremă dreapta), cu 17,5% din voturi, potrivit News.ro. Kurz este însă așteptat să piardă o moțiune de cenzură luni, pe fondul scandalului “Ibizagate”, care a provocat săptămâna trecută ruperea coaliției guvernamentale.
În Grecia, partidul premierului Alexis Tsipras a fost devansat de Noua Democrație (dreapta, în opoziție), rezultat care ar putea conduce la declanșarea alegerilor anticipate.
În Ungaria, partidul lui Viktor Orban este creditat cu o victorie zdrobitoare – 56% din voturi – scor deloc surprinzător, având în vedere controlul aproape total al premierului asupra mass-media naționale.
Conform primelor estimări, partidul conservator aflat la putere în Polonia s-a clasat pe primul loc, cu 42,2% din voturi, urmat de Coaliția Europeană, în opoziție, cu 39,1% din voturi.
