Dezinformarea a înflorit pe o serie de platforme online în luna care a trecut de când Hamas a lansat atacul sângeros asupra Israelului, alimentată de reglementările slabe privind conținutul de pe X, fostul Twitter, și pe Telegram și, uneori, susținută de actori statali, arată o analiză a cotidianului britanic The Guardian.
Știrile false și afirmațiile false distribuite pe scară largă sunt legate în special de eforturile de a minimiza oroarea atacului transfrontalier al Hamas din 7 octombrie, dar și, de cealaltă parte, de acuzații false, distribuite inclusiv de pe cont oficial al statului Israel, potrivit cărora palestinienii, deja supuși unor bombardamente intense, falsifică scene de violență, .
Jackson Hinkle, în vârstă de 22 de ani, un influencer american care s-a autointitulat "comunist MAGA", cu 2 milioane de adepți pe X, a afirmat, fără dovezi, la sfârșitul lunii octombrie, că luptătorii Hamas au împușcat mai puțin de 100 de persoane, majoritatea coloniști înarmați.
În realitate, bilanțul morților este estimat la peste 1.200 de persoane, iar acestea au fost ucise în interiorul granițelor Israelului, deci nu puteau fi coloniști. Acesta a fost însă doar unul dintre neadevărurile lui Hinkle. În aceeași postare din 28 octombrie, el a afirmat că jumătate dintre israelienii uciși în timpul asaltului Hamas au fost soldați, mulți dintre ei murind "în timpul bombardamentelor efectuate de tancuri".
Hinkle, cândva un tânăr susținător al democratului de stânga Bernie Sanders, a fost interzis pe YouTube și Instagram pentru că a răspândit dezinformare, dar prosperă pe X, unde postarea sa care neagă realitatea atacului din 7 octombrie are 5,1 milioane de vizualizări. Influencerul a citat ziarul israelian Haaretz ca sursă, deși sub postare se află o dezmințire din partea publicației. Ziarul, într-un mesaj cu 2,5 milioane de vizualizări - jumătate față de tweetul original - precizează: "Postarea care se vede în această fotografie conține minciuni flagrante despre atrocitățile comise de Hamas pe 7 octombrie. Nu are absolut nicio bază în relatările Haaretz, nici atunci, nici de atunci încoace".
Alte postări sunt în mod transparent false: o afirmație pe care a făcut-o pe Telegram, conform căreia "Yemenul a anunțat că se află acum în război cu Israelul", este în mod clar falsă (rebelii Houthi care au tras rachete asupra Israelului nu sunt guvernul țării).
Acest lucru nu l-a împiedicat pe Hinkle să apară la televiziune de știri RT, post propagandistic al Rusiei, în calitate de "analist politic", acordând un interviu în care a acuzat Israelul că încearcă să scoată cu forța întreaga populație palestiniană din Gaza. El a lăsat să se înțeleagă, de asemenea, că pușcașii marini americani ar putea fi pe cale să participe la "un război foarte mare".
CE SUNT POSTĂRILE "PALLYWOOD"
Pippa Allen-Kinross, editor de știri la site-ul de verificare a informațiilor Full Fact, a declarat că, după mai mult de o lună de conflict continuu în Israel și Gaza, narativele de dezinformare evoluează și a subliniat vizibilitatea tot mai mare a postărilor "Pallywood" - afirmații potrivit cărora palestinienii falsifică videoclipurile ca să arate suferință și necazuri.
La începutul conflictului, la 13 octombrie, un cont oficial al statului israelian pe X a postat un videoclip cu un copil care era dus la spital, alături de o altă imagine cu copilul fără viață înfășurat într-o pânză. "Hamas a postat în mod fals o înregistrare video cu o păpușă (da, o păpușă) sugerând că face parte dintre victimele provocate de un atac al IDF", se arată în postarea, acum ștearsă, care a fost vizualizată de cel puțin 1,2 milioane de ori. Postarea a fost provocată de afirmații similare făcute de activiști israelieni online, precum și de alte conturi oficiale. Ambasadele israeliene din Franța și Austria i-au urmat rapid exemplul, cea din urmă descriind-o drept "fake news tip Pallywood", iar postarea a fost distribuită pe scară largă.
Dar povestea, atunci când a fost verificată, s-a dovedit a fi neadevărată: filmul original și captura video erau ale unui băiat de patru ani, Omar Bilal al-Banna, ucis în orașul Gaza.
Jurnaliștii l-au contactat pe fotograful și cineastul Momen El Halabi, care a relatat că un copil a fost ucis - și că trupul nu era o păpușă - o poveste confirmată și de membrii familiei. Alte imagini de la El Halabi și de la un alt fotograf aflat la fața locului arată doi bărbați, rude ale băiatului mort, care țin cu grijă corpul înfășurat în așa fel încât nu putea fi o păpușă.
Pe de altă parte, o înregistrare video, acum ștearsă de pe Facebook, dar încă disponibilă pe X, arată un șir de cadavre acoperite cu giulgiuri albe și le ironizează pentru că încă se mișcă, ceea ce înseamnă că nu sunt morți. Textul în arabă de pe videoclipul de pe Facebook acuza Hamas că este "stăpânul știrilor false", dar, în realitate, după cum subliniază Full Fact, filmul "este de fapt de la un protest studențesc din 2013 din Cairo, Egipt".
DE CE E MAI MULT FAKE NEWS ACUM DECÂT ÎN CAZUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
Adam Hadley, fondatorul organizației "Tech against Terrorism" (Tehnologia împotriva Terorismului), spune că situația din prezent este exacerbată - și probabil va dura - din cauza intensității conflictului. "Acesta este un război informațional la fel de intens ca un război pe teren, dar poate mai pronunțat decât un conflict precum cel din Ucraina, din cauza polarizării la care asistăm", a explicat el.
Alții, cum ar fi Eliot Higgins, fondatorul site-ului de jurnalism de investigație Bellingcat, dau vina pe X. Diminuarea în materie de moderare a conținutului la X și introducerea sistemului cu plată pentru bifă albastră ("blue-tick"), care permite utilizatorilor să primească un tratament preferențial din partea algoritmului rețelei sociale, se numără printre factorii care favorizează dezinformarea. "Cred cu siguranță că schimbările făcute de Elon Musk (proprietarul X) au făcut ca mediul să fie propice pentru răspândirea dezinformării", a declarat Higgins.
Hadley se concentrează, de asemenea, pe monitorizarea Telegram, de unde apar multe videoclipuri explicite ale Hamas și pro-Hamas. Luna trecută, Pavel Durov, directorul executiv al Telegram, a declarat că nu va interzice canalul propriu al Hamas, dar apoi și-a retractat parțial comentariul. De la începutul acestei luni, utilizatorii care descarcă Telegram prin intermediul Apple sau Google nu mai pot vedea canalul Hamas sau al aripii sale militare.
Higgins a declarat că, în opinia sa, actorii statali au avut doar un impact limitat în acest fenomen, susținând în schimb că mediul online a încurajat un comportament cinic. "Situația este gestionată în mare parte de indivizi și escroci cu propriile agende, în parte pentru că oricine pe X poate avea acum un cont verificat. În majoritatea cazurilor, oamenii nu fac nicio încercare reală de a afla adevărul, ci vor doar să aibă puncte de vedere cu care să-i lovească în cap pe alții", a explicat fondatorul Bellingcat.
