Costul conflictului declanșat la 7 octombrie 2023 de atacul fără precedent al mișcării islamiste palestiniene asupra Israelului din Gaza se ridica la sfârșitul lunii aprilie la 405 miliarde de shekeli (aproape 120 de miliarde de euro), potrivit guvernatorului Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron.
„Este o cifră uriașă, peste 17% din PIB”, a declarat el în cadrul unui recent simpozion economic organizat la Herzliya, la nord de Tel Aviv, relatează AFP, preluată de News.ro.
Numai campania militară împotriva Iranului, declanșată de atacul americano-israelian din 28 februarie asupra Teheranului, a generat un cost suplimentar de 35 de miliarde de shekeli (10,5 miliarde de euro) pentru stat până la intrarea în vigoare a armistițiului pe 8 aprilie, conform unei prime estimări a Ministerului Finanțelor.
La sfârșitul lunii martie, după adoptarea Legii bugetului pe 2026, guvernul a subliniat că bugetul Ministerului Apărării s-a dublat cu mult de la 7 octombrie.
Pentru a susține efortul de război, Israelul a contractat împrumuturi masive pe piețele internaționale în 2024 și 2025, până la punctul în care datoria publică reprezintă acum peste 69% din PIB, față de 60% înainte de război, potrivit Trezoreriei. Impozitele și contribuțiile sociale au crescut, de asemenea.
Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, explică pentru AFP că israelienii „plătesc de două ori” pentru război.
Prima dată, spune el, prin scăderea cheltuielilor sociale ale statului și reducerea investițiilor în serviciile publice, aplicate prin mai multe tăieri bugetare succesive, chiar în timp ce „noi (...) suntem pe cale să creștem datoria”.
„Educația va avea de suferit, calitatea infrastructurii va scădea, la fel și performanța sistemului de sănătate”, explică el.
Al doilea cost este legat de mobilizarea continuă a zeci de mii de rezerviști de la atacul Hamas. „Deoarece (...) mulți dintre angajații noștri se află în armată în loc să fie la locul de muncă, acest lucru afectează producția”, explică Klor.
Conform unui sondaj realizat de Institutul Israelian pentru Democrație (IDI), un grup de reflecție de centru, 31% dintre persoanele chestionate declară că au suferit o scădere a salariului sau a veniturilor începând cu 7 octombrie, iar acest fenomen îi afectează în mod deosebit pe lucrătorii independenți și pe cei cu venituri foarte mici.
Cu toate acestea, economia israeliană a depășit rapid șocul războiului, PIB-ul revenind încă din 2024 la nivelul din 2022 și continuând să crească într-un ritm de invidiat (+2,9% în 2025, cu o accelerare preconizată pentru 2026).
Însă, la simpozionul de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, codirectoare a departamentului de buget, a avertizat asupra unei „economii a traumatismului”, în care șocul din 7 octombrie și sentimentul de eșec resimțit de armată o determină pe aceasta să solicite în mod constant fonduri tot mai mari pentru a asigura securitatea țării.
„Aparatul de securitate trebuie să învețe să-și satisfacă nevoile într-un mod care să nu afecteze nivelul de trai și să-și asume partea sa de responsabilitate”, a afirmat ea.
Netanyahu susține o viziune opusă, el afirmând în septembrie că Israelul nu are altă opțiune decât să devină o „super-Spartă”, acel oraș antic grecesc dedicat în întregime războiului.
În timp ce divergențele sale cu președintele american Donald Trump ies la iveală în legătură cu campania militară pe care Israelul o desfășoară în Liban împotriva Hezbollahului, dar și în ceea ce privește modul de a pune capăt războiului cu Iranul, liderul israelian susține o viziune autarhică, care ar elibera țara sa de dependența față de imensul ajutor militar pe care îl primește din partea Statelor Unite.
La începutul lunii mai, el și-a confirmat intenția de a investi 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria națională de apărare, pentru a asigura o „superioritate aeriană copleșitoare”.
Esteban Klor avertizează că „bugetul apărării ar putea depăși pragul de 10% din PIB” și solicită o revenire rapidă la un nivel „mai rezonabil”.
Israelul este una dintre țările dezvoltate în care inegalitățile sunt cele mai flagrante, iar războiul nu face decât să înrăutățească situația. Conform ultimului studiu disponibil al Sistemului de Securitate Socială din Israel, proporția copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 și 2024.
