Premierul Marcel Ciolacu afirmă că, după ce Comisia Europeană a confirmat oficial eliminarea din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile, odată cu aprobarea modificării PNRR, ”scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070”.
”Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070”, spune premierul, potrivit News.ro
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Marcel Ciolacu afirmă că ”tocmai de aceea s-au bătut să treacă prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari”.
”Înlăturăm, în acest fel, inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și asigurăm garanția că veniturilor pensionarilor vor putea crește și în viitor, corelate în mod legitim cu performanța economică a țării. Acesta este unul dintre obiectivele mele esențiale în mandatul de premier: creșterea economică a României să ajungă în principal la românii care au cea mai mare nevoie de protejarea nivelului de trai!”, mai spune Ciolacu.
Ministrul Adrian Câciu afirmă că este ”un succes mare pentru România și pentru corecta gestionare și prioritizare a investițiilor din PNRR”.
”Am reașezat obiectivele din Plan pentru a accelera tranziția verde, digitală, asistența medicală, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația și, nu în ultimul rând, fiscalitatea. Suntem prudenți cu banii statului, dar prompți în accesarea fondurilor europene și dezvoltarea României. Le mulțumesc colegilor din MIPE care au lucrat neîncetat la realizarea acestui obiectiv, iar celor care au comentat de pe margine și au prevestit iresponsabil colapsul, periclitându-ne poziția în fața partenerilor externi, le spun doar atât: limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi, semn că măsurile Guvernului și cuvântul nostru dat în fața Comisiei au credibilitatea necesară și suficientă că traiectoria pe care merge România este una de construcție sustenabilă și responsabilă”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit datelor transmise de MIPE, prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro.
”Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde. Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%”, a mai transmis instituția citată.
De asemenea, potrivit datelor transmise de MIPE, Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 mld. euro.
”De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii”, a mai transmis MIPE:
La începutul lunii decembrie urmează aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență al României în cadrul ECOFIN – Consiliul miniștrilor de finanțe, urmând, ca apoi, să fie emisă o nouă decizie de implementare (CID) de către Consiliul Uniunii Europene.
