Din analiza adresei Președintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a doamnei Laura Codruța Kövesi, Curtea Constituțională a reținut că Președintele României a constatat regularitatea și legalitatea procedurii de revocare, singurele obiecții ale acestuia vizând oportunitatea măsurii, a arătat CCR, în motivarea deciziei privind revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA. În acest context, Curtea constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Odată constatat un conflict juridic de natură constituțională, Curtea Constituțională, în virtutea dispozițiilor art.142 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora „este garantul supremației Constituției”, are obligația să soluționeze conflictul, arătând conduita în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze.
Raportat la cauza de față, Curtea a constatat că, din adresa Președintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Laura Codruța Kövesi, rezultă, în mod indubitabil, îndeplinirea condițiilor referitoare la regularitatea și legalitatea procedurii, sens în care este și aprecierea Curții Constituționale. Prin urmare, Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.
Președintele României, în mod deschis, și-a arogat o putere discreționară proprie, inexistentă potrivit Constituției
Curtea a reținut că, "având în vedere competența discreționară redusă a ministrului justiției în procedura de revocare a procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, propunerea de revocare trebuie și, în consecință, a fost fundamentată pe argumente juridice, și nu de oportunitate. Antitetic, Președintele României a dat mai multă consistență argumentelor de oportunitate, rezultate din percepția proprie, și valorizate ca fiind mai adecvate situației date, sens în care a realizat o comparație între cele constatate, pe de o parte, de instituțiile interne abilitate legal și de cele de la nivel european sau internațional, iar, pe de altă parte, de ministrul justiției". Astfel, arată Curtea, Președintele României, în mod deschis, și-a arogat o putere discreționară proprie, inexistentă potrivit Constituției, care a anihilat, pe cale de consecință, competența discreționară minimală a ministrului justiției, ceea ce reprezintă eo ipso o încălcare a prevederilor art.132 alin.(1) din Constituție.
CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Ca urmare, curtea a decis că Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Motivarea deciziei Curții Constituționale care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, și care stabilește că președintele trebuie să o revoce pe aceasta, a fost publicată joi de CCR.
Motivarea deciziei are 133 de pagini.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat din nou, joi, într-o conferință de presă la Timișoara, că nu crede că președintele Klaus Iohannis nu va respecta decizia Curții Constituționale în privința revocării șefei DNA. El a vorbit însă despre sancțiunile pe care le-ar presupune nerespectarea deciziei CCR, vorbind votul alegătorilor, dar și despre suspendarea din funcție, la care s-a referit fără să o numească.
Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că se va pronunța în privința revocării șefei DNA doar după ce va primi motivarea Curții și o va citi cu foarte mare atenție. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenți, cu respectarea Constituției, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia.
”Așa cum am spus, aștept motivarea Curții, pe care o vom citi până o înțelegem sau până înțelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă, la momentul acesta, pot să vă spun două-trei lucruri care țin evident de această temă”, le-a spus președintele jurnaliștilor.
Klaus Iohannis a menționat că decizia CCR aparent vorbește doar despre o chestiune foarte concretă, de revocare sau nerevocare a procurorului-șef DNA.
”În realitate însă sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuție și care merită discutate. Bunăoară, statutul procurorilor. Eu personal sunt convins și voi acționa în consecință, evident, că procurorii trebuie să fie independenți, procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlați politic, procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el și ministru. În consecință, orice am face noi în România ca stat trebuie să se asigure independența procurorilor pentru a garanta în definitiv o justiție independentă”, a subliniat șeful statului.
Președintele a precizat că, într-adevăr, în Constituție este un articol care spune că procurorii funcționează sub autoritatea ministrului Justiției.
”Eu înțeleg acest lucru în felul următor: ministrul are sau cel puțin ar trebui să aibă o autoritate în domeniu și să folosească această autoritate pentru a apăra independența procurorilor, pentru a-i apăra chiar pe procurori în dezbaterea publică, fiindcă munca procurorilor este extrem de dificilă. Deci, autoritatea ministrului ar trebui să fie orientată spre înlesnirea muncii procurorilor. În absolut niciun caz autoritatea ministrului din articolul din Constituție nu înseamnă și nu poate să însemne că procurorii sunt în subordinea ministrului. Deci, oricine și orice ar spune nu-i poate plasa pe procurori în subordinea unui politician”, a afirmat președintele Iohannis.
Întrebat dacă ia în calcul să nu dea curs unei decizii a Curții Constituționale, Klaus Iohannis a replicat: ”Eu iau în calcul să respect statul de drept din România, să-l întăresc, să am grijă atâta cât pot să rămână procurorii independenți, cu respectarea evident a Constituției”.
