Cancelarul Karl Nehammaer a simțit nevoia să iasă, sâmbătă, cu o nouă declarație în care explică de ce Austria s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen, după ce refuzul Vienei a continuat să facă valuri și a stârnit critici și neînțelegere la nivel internațional, relatează cotidianul "Die Presse".
Această abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria, a reiterat cancelarul, reluându-și totodată criticile față de o politică de azil "eronată" a UE și acuzând presiuni la adresa Austriei. În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migrația a fost din nou pusă în mișcare la nivelul UE odată cu veto-ul Austriei, scrie News.ro.
Blocarea de către Austria, joi, a aderării României și Bulgariei la spațiul fără controale la frontieră a provocat o mare agitație. Criticile au fost exprimate nu numai de ministrul german de externe Annalena Baerbock, ci și de guvernele de dreapta din Italia și Ungaria, cunoscute ca fiind de linie dură în materie de migrație. De asemenea, România a recurs la măsuri diplomatice drastice și și-a rechemat ambasadorul în Austria pentru consultări, scrie "Die Presse".
"Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eșuată a UE a cauzat această situație. Amenințările și argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”, a afirmat cancelarul. "Atâta timp cât 75.000 de străini ajung neînregistrați în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate și trebuie rezolvată odată", a punctat Nehammer.
După ce, de la jumătatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie să intre în Serbia fără viză, din ianuarie acest lucru se va aplica și indienilor, ceea ce ar fi de natură să oprească "turismul de azil prin Serbia", crede cancelarul austriac. El spune că solicitările de azil din partea tunisienilor au "scăzut drastic" după ce au încetat să mai fie scutiți de vize.
Ministerul austriac de Interne a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictivă a Austriei. 40 la sută dintre migranți ar veni la Belgrad cu avionul și apoi ar ajunge în Austria cu ajutorul traficanților prin Serbia și Ungaria sau prin Serbia, România și Ungaria. Alți 40 la sută vin în Austria pe cale terestră din Turcia, prin Bulgaria sau România și Ungaria.
Cifre similare au fost recent puse sub semnul întrebării de experți în migrație, precum Judith Kohlenberger, notează "Die Presse". "Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc fără viză în Serbia. Și doar trei la sută dintre toți solicitanții de azil din Austria iau ruta prin România", a scris ea pe Twitter. "Faptul că Austria dă vina pe România și Bulgaria, dar nu și pe Ungaria sau Croația, este irațional și ipocrit", a spus experta citată de "Die Presse". Ministerul de Interne a contrazis cele trei procente despre care vorbește experta, deși și România a acuzat anterior Austria că a argumentat cu cifre false, notează cotidianul austriac.
În timp ce ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al aceluaiși partid conservator ÖVP din care face parte cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acțiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un "apel la ajutor", liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer, a cerut sâmbătă, într-o declarație, ca veto-ul Austriei să fie luat în serios. Este necesară "o regândire a politicii de azil și migrație în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea și securitatea ca drepturi fundamentale", a declarat Mahrer. O discuție despre distribuția solicitanților de azil într-o "Europă a libertății de călătorie și a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicăieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcționează, nu are sens", a spus el.
