Rezultatele acesteia arată că ”aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.
Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate , în cazul magistraților de la instanța supremă cu 51%. Rezultatele expertizei vor fi depuse la CCR.
”Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”, au transmis reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Aceștia anunță că, în contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia ”Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan”.
”Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susțin magistrații.
Potrivit acestora, pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea pensia de servicu va fi mai mică cu 36%, pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35%, pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33%.
Potrivit datelor transmise de magistrații ICCJ, pensiile propriilor judecători vor fi cu 51% mai mici.
”Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă transmis de ficialii ICCJ.
Potrivit acestora, prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională,” Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”.
”Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, au mai transmis magistrații.
În 5 decembrie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității, pe Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Curtea Constituțională este așteptată din nou vineri să dezbată sesizarea, după trei amânări.
Ce reclamă magistrații ICCJ
Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistrații, invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
De asemenea, susțineau magistrații instanței supreme, legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate și afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistrații.
De asemenea, magistrații Înaltei Curți afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistrații.
Aceștia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În același timp, susțineau magistrații, legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta „încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
În 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabilește condițiile de pensionare ale magistraților și modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede legea
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
-instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
-introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
-introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte și din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanța a stabilit că este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
