Având în vedere punctele de vedere contradictorii dintre părți, premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Culturii să reia consultările pe tema proiectului de ordonanță de urgență prin care ar ministerul ar fi preluat Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. Ministerul trebuia să discue cu reprezentanții Comisiei Europene, în acest dialog urmând să fie implicați reprezentanții asociațiilor care promovează drepturile artiștilor.
Printre semnatarii scrisorii de protest de acum se numără Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici.
Semnatarii avertizează că schimbările propuse le-ar putea afecta modul în care sunt colectate și plătite drepturile pentru muzica difuzată în spații publice, arată Hotnews.
Scrisoarea este adresată Guvernului și Ministerului Culturii și vizează, în special, modul în care sunt colectate drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.
Ce îi nemulțumește
Potrivit semnatarilor, proiectul de OUG ar elimina gestiunea colectivă extinsă, mecanismul prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat prin organisme specializate, chiar și pentru artiștii care nu sunt membri ai acestora.
„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în scrisoare.
Artiștii susțin că această schimbare este justificată de Ministerul Culturii prin aplicarea unei directive europene, însă, spun ei, legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor.
Ce este gestiunea colectivă extinsă
În prezent, restaurantele, hotelurile sau alte spații care difuzează muzică nu trebuie să semneze contracte cu fiecare artist în parte. Ele încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, iar acesta se ocupă de colectarea și distribuirea banilor către artiști, inclusiv către cei care nu sunt membri.
Potrivit artiștilor, acest sistem este necesar pentru că licențierea individuală este „imposibilă ori prea costisitoare”, având în vedere numărul mare de piese difuzate zilnic din surse precum radio, TV sau internet.
Ce s-ar întâmpla dacă sistemul ar fi eliminat
Artiștii avertizează că eliminarea gestiunii colective extinse ar duce la un sistem „ineficient și ușor de eludat”.
„Plata drepturilor devine opțională, în practică”, se arată în scrisoare. Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști, pentru a evita plata colectivă, și apoi „să difuzeze orice alt repertoriu”, fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica ce muzică este folosită în realitate.
În acest context, autorii spun că artiștii ar ajunge să fie obligați să își caute singuri muzica prin hoteluri, restaurante sau baruri. „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, se arată în document.
Semnatarii contestă atât eliminarea gestiunii colective extinse, cât și propunerea de a crea un nou organism comun de colectare, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști. Ei avertizează că această soluție ar genera costuri suplimentare și cer ca, dacă va exista un „colector unic”, acesta să fie desemnat dintre organismele deja existente.
„Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, subliniază artiștii. În final, aceștia solicită păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spații publice și arată că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.
Reacția Ministerului Culturii
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat anterior pentru Agerpres că scopul modificărilor este de a oferi mai multă libertate titularilor de drepturi.
„Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, a spus ministrul, enumerând atât gestionarea directă, cât și cea prin organisme colective sau soluții mixte.
