Tribunalul București a admis în principiu două noi cereri de intervenție în dosarul în care fostul premier tehnocrat și comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloș solicită acordarea personalității juridice pentru partidul pe care vrea să-l înființeze, Mișcarea România Împreună (RO+), cereri venite din partea Elenei-Valentina Cioancă și a unei entități numite Partidul Naționalist, și a stabilit următorul termen de judecată pentru data de 7 decembrie.
Cele două noi cereri de intervenție în proces au fost formulate în contradictoriu cu petenții Mișcarea România Împreună, Dacian Cioloș, ca președinte interimar al formațiunii, Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, și Alin Mituță, fostul director de cabinet al lui Cioloș din mandatul de prim ministru, toți fondatori ai RO+.
Elena-Valentina Cioancă a fost vicepreședinte al organizației din Bistrița Năsăud a partidului creștin-democrat de centru-dreapta Forța Civică al fostului premier și șef SIE Mihai Răzvan Ungureanu, partid care în 2014 a fost absorbit de PDL. Ea și-a dat demisia din partid în toamna lui 2013, nemulțumită de politica acestuia. Ca urmare a unei fotografii în care apare alături de Mihai Răzvan Ungureanu (foto), a fost supranumită "blonda lui MRU" de către presa tabloidă, în care a apărut ca subiect în numeroase rânduri (de exemplu, aici, aici, aici și aici).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Credeți că eu nu pot pleda singură în diverse cauze în instanță? Vă înșelați, chiar pot și asta fac acum. Păzea, HOȚILOR, sunt pe urmele voastre. (...) Bem o cafea, un fresh, înainte de a semna niste documente și a depune niste întâmpinări TÂLHARILOR care au jefuit această țară", a scris recent Cioancă pe contul său de Facebook, pe 9 noiembrie.
Partidul Naționalist, având ca semn permanent becul electric (foto), a primit personalitate juridică în vara anului trecut, fiind fondat de către Cristinel Șarpe, fost candidat PNȚ la primăria Capitalei la alegerile locale din 1996. În 2015, Șarpe a încercat, fără succes, să înregistreze un nou partid cu sigla PNȚ.
“Partidul Naționalist, P.N., este continuatorul vechiului Partid Naționalist Democrat, condus de Nicolae Iorga și A.C. Cuza între 1910-1920 și numai de Nicolae Iorga între anii 1920-1940, om politic, semănătorist, istoric român de talie mondială. Ca partid istoric de centru, Partidul Naționalist, conservator al tradițiilor și valorilor naționale, este adeptul căutării armoniei între indivizi și societate, se află între partidele comuniste – socialiste din stânga și partidele creștin-democrate și liberale din dreapta. Sloganul naționalismului este nici la stânga, nici la dreapta, ci înainte“, se arată într-un extras din platforma politică a formațiunii, depusă la Tribunalul București.
Anterior, în 1895, A.C. Cuza înființase, alături de Nicolae Iorga, o organizație numită Alianța Antisemită Universală. În 1922, după despărțirea de Iorga, Cuza a creat, împreună cu doctorul Nicolae Paulescu, Uniunea Național Creștină, publicând totodată revista Apărarea Națională, ce avea drept simbol svastica. La 4 martie 1923, Cuza înființează Liga Apărării Național Creștine, care în 1935 fuzionează cu Partidul Național Agrar al lui Octavian Goga, formând Partidul Național Creștin.
În dosarul înființării partidului lui Cioloș, înregistrat la Tribunalul București la finalul lunii martie a acestui an, au mai formulat cereri de intervenție, în contradictoriu cu MRÎ și fondatorii săi, o structură numită Partidul Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale Și O Societate Mai Bună, precum și Cătălin Bereghi și Cătălin Gornic, notorii în principal pentru acțiunile lor împotriva proiectului construirii unei moschei în București, la care s-a renunțat între timp. Pe lângă mitinguri și procese în instanță, Berenghi și Gornic au mai protestat față de proiect îngropând carcase congelate de porci pe terenul pe care ar fi urmat să se ridice lăcașul de cult musulman.
Toate aceste cereri de intervenție au fost respinse de de către judecători.
"Vă zic două cazuri. Acel partid (Partidul Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună - n.r.) de fapt nu există, un domn de vreo 80 de ani a vrut să constituie acel partid la sfârșitul anilor '90 și de atunci depune cereri pe unde prinde. În cererea lui de intervenție nici măcar nu figurează numele nostru. E o hârtie în care spune ca partidul lui ar trebui să existe fiindcă i s-a făcut o nedreptate. De asta zic că nu este justificat, că nu are legătură cu noi. Alt caz este al unui domn din Cluj care spune ca partidul nu ar trebui să existe pentru că Dacian Cioloș este anarhist și lucrează contra ordinii de drept pentru că critică Curtea Constituțională. Lucruri care sunt absolut hilare și care au fost evident respinse și de Tribunal, și de Curtea de Apel, dar care ne-au luat câteva luni să le rezolvăm. Genul ăsta de intervenții sunt, nu au nicio legătură cu fondul sau cu actele pe care noi le-am depus", a relatat Mituță.
În octombrie, Dacian Cioloș a declarat, la Suceava, că viitorul partid a început deja să se organizeze în teritoriu și va fi pregătit pentru prima serie de alegeri de anul viitor, deși Tribunalul București nu a admis încă înregistrarea formațiunii în Registrul Partidelor Politice, în ciuda faptului că cererea de înscriere a fost depusă în urmă cu șapte luni. „Eu chiar încep să îmi ridic semne de întrebare – de ce durează atât de mult? Între timp, sunt două partide care au fost înregistrate la Tribunal, la noi încă trenează. Nu știu cine s-o fi temând de înregistrarea partidului nostru, dar eu vreau să îi asigur pe români că vom avea partidul politic la timp, că vom fi organizați la timp și că vom câștiga alegerile“, a spus fostul premier tehnocrat.
El a mai afirmat că nu exclude o candidatură la alegerile din următorii doi ani, inclusiv la europarlamentare, dar a punctat că decizia va fi luată în cadrul partidului, în momentul în care se vor stabili strategia și direcția în ceea ce privește selecția candidaților.
Tot luna trecută, Cioloș a declarat, la Iași, că este gata să candideze la alegerile prezidențiale și că nu îi este teamă să intre în cursă, dar că o va face numai dacă va considera că va ajuta opoziția să câștige acest scrutin.
