Câinii de urmă de la Aeroportul Chișinău au muncit din greu în ultimele luni, căutând bani care ar putea fi dovezi ale ingerinței Rusiei în politica moldovenească, relatează BBC.
Ami, un retriever negru, adulmecă bine din toate părțile fiecare valiză care ajunge pe banda bagajelor. Dacă detectează bani, se va opri. În luna mai, Ami făcea asta foarte des.
Atunci ofițerii vamali au început să găsească sume mari de bani la pasagerii care soseau cu zboruri de legătură de la Moscova. Oameni care nu mai ieșiseră niciodată din Moldova se întorceau din Rusia cu teancuri de bancnote.
„Aproape toți aveau bani: 2.000, 3.000, 7.000 de euro”, își amintește șeful vămilor de la Aeroportul Chișinău, Ruslan Alexandrov. Sumele în sine nu erau ilegale, dar modelele erau suspecte.
CITEȘTE ȘI Netanyahu, după ce o dronă a vizat reședința sa: Tentativa Hezbollahului de a ne asasina pe mine și pe soția mea a fost o greșeală gravă„Erau anumite zboruri: Moscova-Istanbul-Chișinău, Moscova-Erevan-Chișinău”, explică șeful vămii. „În mod normal, oamenii nu vin cu atât de mulți bani. Nu din Moscova”.
Așa că poliția și procurorii au început să confiște banii. Într-o singură zi, se spune că au confiscat 1,5 milioane de dolari (1,2 milioane de lire sterline). Nimeni nu și-a cerut vreodată banii înapoi.
Autoritățile cred că acești cărăuși de bani făceau parte dintr-o operațiune majoră și continuă de cumpărare de influență politică condusă de un oligarh moldovean fugar pe nume Ilan Shor. Condamnat pentru fraudă majoră la Chișinău, acesta locuiește în prezent în Rusia, care nu îl va extrăda.
Înaintea a două voturi cheie din acest weekend, aeroportul capitalei este în alertă. Zborurile de pe toate rutele cu "risc ridicat" sunt întâmpinate de câini de urmă și cel puțin jumătate dintre pasageri sunt trași deoparte pentru scanarea suplimentară a bagajelor.
Duminică, președinta Maia Sandu candidează pentru a fi realeasă cu o platformă pro-europeană fermă, având 10 candidați. Mulți simpatizează deschis cu Moscova; unii văd Moldova ca pe o „punte”.
De asemenea, alegătorii vor avea ocazia să voteze în cadrul unui referendum pentru a stabili dacă obiectivul Moldovei de aderare la UE va fi înscris în Constituție. De fapt, discuțiile privind aderarea au început deja, însă țara se află într-o luptă privind direcția sa politică de zeci de ani, încă de când Moldova și-a câștigat independența față de Moscova, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.
Această luptă Est-Vest s-a intensificat după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Președinta Sandu - o fostă economistă a Băncii Mondiale, aleasă inițial pe baza promisiunii de a elimina corupția - a orientat apoi Moldova mult mai puternic spre Occident. Ea a început să identifice deschis Rusia lui Vladimir Putin drept o amenințare majoră la adresa securității.
Kremlinul neagă că ar juca vreun rol în politica de la Chișinău, dar oficialii de acolo acuză Rusia că operează prin intermediari pentru a perturba și destabiliza țara.
„Nu am cunoștință de niciun alt loc în care să fi văzut o încercare atât de nerușinată și deschisă de a corupe un scrutin”, a declarat săptămâna aceasta procurorul-șef anticorupție din Moldova, Veronica Dragalin.
Născută în Moldova, ea și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în SUA - cel mai recent ca procuror în Los Angeles - înainte de a se întoarce în țară și de a se angaja într-un birou mic, la etajul cinci al unui bloc din era sovietică, cu un lift defect.
Echipa sa spune că a descoperit, în colaborare cu poliția, o schemă piramidală de plăți condusă în mod deschis din Rusia de Ilan Șor și grupul său.
„Vorbim despre o țară străină care trimite bani în încercarea de a influența alegerile”, explică Dragalin. Ea a detaliat dovezile obținute prin intermediul interceptărilor telefonice, al infiltraților în poliție și al martorilor - dintre care unele au fost făcute publice de biroul său.
„La început au încercat să facă totul să pară legitim. Acum este aproape ca și cum ar încălca flagrant toate legile... [și] influențează în mod deschis decizia de vot”, spune procurorul. „Scopul principal este ca referendumul să eșueze”.
Potrivit echipei sale, odată ce cărăușii de bani au fost depistați la aeroport și această rută a devenit mai dificilă, plățile au început să fie canalizate prin intermediul unei bănci ruse sancționate, PSB.
Până la începutul lunii octombrie, până la 130 000 de alegători primiseră bani prin această schemă - aproximativ 10% din electoratul activ, potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției.
„Numai în septembrie au fost transferați 15 milioane de dolari (12 milioane de lire sterline)”, a spus el, explicând cum s-au putut urmări fondurile și destinatarii deoarece aceștia au furnizat date personale pentru a deschide un cont bancar.
Oferirea de bani sau bunuri în schimbul voturilor este o infracțiune pasibilă de cinci ani de închisoare. Luna trecută, o nouă lege a transformat în infracțiune administrativă și acceptarea de bani.
Însă în una dintre cele mai sărace țări din Europa nu este greu să găsești destinatari dispuși să primească bani.
Anchetatorii moldoveni recunosc că nu pot identifica sursa fondurilor vărsate în banca PSB - fie că este vorba de banii statului rus, de capital privat sau de banii pe care Ilan Șor a fost condamnat că i-a furat în Moldova.
Dar el însuși este foarte deschis cu privire la acțiunile și scopurile sale. Într-o postare recentă tipică pe TikTok, Șor a făcut apel la un „NU ferm” față de UE. Apoi i-a îndemnat pe urmăritori să aleagă „președintele pe care îl aleg eu, ca pe cineva cu care pot lucra”.
În schimb, el a promis pensionarilor plăți lunare suplimentare de 5 000 de lei moldovenești, adică aproximativ 200 de lire sterline.
Șor a fugit din Moldova în 2019 și a fost ulterior condamnat în absență pentru spălare de bani și deturnare de fonduri. Anul trecut, partidul său a fost interzis și el se află, de asemenea, sub sancțiuni occidentale, fiind acuzat de „campanii de influență malignă” pentru Rusia.
Companiile media care au legătură cu el, canalele Telegram și diverse grupări politice au fost toate blocate. Dar mesajul său - anti-UE, simpatic Moscovei - încă se infiltrează.
Unii rămân receptivi la asta, precum și la bani.
Ilya Uzun este un mare fan. Viceguvernatorul Găgăuziei, o mică regiune autonomă din sudul Moldovei, îl respectă și pe președintele rus Vladimir Putin. Spune că acest lucru se datorează faptului că îi plac liderii puternici care, în opinia sa, „își pun țara pe primul loc”.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei vecine nu a schimbat nimic în această privință.
Îl admiră pe fostul președinte american Donald Trump din același motiv, în timp ce disprețul său față de UE - care i-a impus recent sancțiuni pentru „activități destabilizatoare” - se concentrează în principal asupra drepturilor LGBT, cărora li se opune virulent.
Opiniile pro-ruse și relatările conduse de Kremlin au fost întotdeauna puternice în Găgăuzia, unde mulți încă urmăresc canalele TV rusești de stat, în ciuda unei interdicții naționale.
În ultima vreme, Șor a investit masiv aici.
Viceguvernatorul se referă în mod repetat la el ca la „liderul nostru politic” și trece peste condamnarea penală ca și cum ar fi politică. „Încearcă să spui aici un cuvânt rău despre Ilan Șor și oamenii te vor scuipa!”, declară Uzun.
El spune că Șor plătește pensii suplimentare pentru 30 000 de persoane din regiune și reface 50 km de drumuri între satele izolate. „Tot ceea ce face el este pentru oameni”, se entuziasmează Uzun.
Procurorul anticorupție a clarificat ulterior că utilizarea donațiilor pentru cheltuieli sociale nu este o infracțiune. Dar canalizarea fondurilor Șor către partidele politice este o infracțiune - iar șefa lui Uzun, guvernatorul regional Evghenia Gutul, a fost acuzată de acest lucru.
Uzun insistă că oamenii din Găgăuzia vor vota „așa cum le spune Șor” - nu pentru bani, ci pentru că au încredere în el. „Tot ce se spune, că el este o armă a Kremlinului, care destabilizează Moldova: nu este deloc adevărat".
Vineri, campania electorală din Republica Moldova a atins punctul culminant.
Maia Sandu a fost așteptată la propriul său miting final în orășelul Telenești, unde femeile în haine tradiționale au cântat și susținătorii au aplaudat-o la trecere.
Ea nu a luat parte la dezbaterile electorale și nu a dorit să vorbească cu BBC. Dar, adresându-se celor câteva sute de oameni la microfon, Sandu i-a îndemnat pe moldoveni să voteze pentru ea și pentru UE ca fiind cea mai bună cale spre pace.
„Aceasta a fost o campanie foarte dificilă, cu multe minciuni și bani murdari”, le-a spus ea, cerându-le alegătorilor să «pună țara în afara pericolului» și să-i împiedice pe adversarii ei «să deraieze Moldova de pe calea sa europeană».
Această cale a fost una anevoioasă timp de mulți ani, cu multiple devieri. Cu toate acestea, Moldova a făcut deja alegerea sa și a deschis negocierile de aderare cu UE.
Acum, un referendum pe care Sandu l-a inițiat în încercarea de a consolida acest obiectiv și de a-și consolida propriul sprijin s-a transformat într-o mișcare politică riscantă.
Se pare că scrutinul prezidențial nu este singurul vot de care trebuie să se îngrijoreze duminică.
