Adunarea Națională din Franța a adoptat marți, cu o majoritate largă de voturi, un proiect de lege controversat care urmărește limitarea protestelor violente, ca răspuns la demonstrațiile antiguvernamentale de trei luni ale mișcării "vestelor galbene", relatează Reuters și AFP.
În pofida criticilor că o astfel de lege ar putea reduce libertățile civile, proiectul a trecut de camera inferioară a Parlamentului cu 387 la 92 de voturi, în special datorită majorității confortabile de care se bucură partidul de centru LREM al președintelui Emmanuel Macron, arată Agerpres.
Legea 'anti-huligani', așa cum a fost numită, le interzice protestatarilor să își acopere fețele, oferă poliției puteri mai mari pentru a-i extrage pe protestatarii potențial turbulenți din demonstrații și le oferă autorităților locale dreptul de a interzice participarea la manifestații unor protestatari cu titlu individual.
Ministrul de interne, Christophe Castaner, a reiterat marți că "nu este o lege a fricii", "nu este o lege de circumstanță, ci o lege de bun-simț" care vizează "brutele" ce împiedică manifestațiile.
Mișcarea "vestelor galbene" a izbucnit în noiembrie ca un protest împotriva scumpirii combustibilului, dar s-a transformat într-o revoltă mai mare împotriva inegalității și președinției lui Macron. Numele mișcării vine de la culoarea vestelor fluorescente pe care șoferii din Franța trebuie să le aibă în mașină.
La primele proteste de pe străzile din Paris, manifestanții au incendiat mașini, au distrus magazine de lux și au vandalizat Arcul de Triumf. Au fost printre cele mai dure violențe din capitala Franței după revoltele studențești din 1968.
