Statele membre UE au ajuns la un acord asupra unei relaxări a regulilor bugetare europene, care să garanteze o redresare a finanțelor publice fără să compromită investițiile, o reformă care să modernizeze Pactul de Stabilitate, un fel de ”consiliu bugetar” înființat la sfârșitul anilor '90, care limitează deficitul administrațiilor publice ale fiecărui stat membru la 3% din PIB și datoria la 60% din PIB, relatează AFP.
Miniștrii de Finanțe ai UE au adoptat un ”nou cadru de guvernanță economică care garantează stabilitatea și creșterea”, arată news.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Această reformă vizează să modernizeze Pactul de Stabilitate, un fel de ”consiliu bugetar” înființat la sfârșitul anilor '90, care limitează deficitul administrațiilor publice ale fiecărui stat membru la 3% din PIB și datoria la 60% din PIB.
Ea le va permite ajustări mai puțin brutale țărilor aflate în dificultate.
Noul text confirmă aceste praguri, dar face mai flexibilă și mai realistă ajustarea cerută statelor UE în cazul unor deficite excesive.
Pactul, considerat prea drastic, nu a fost niciodată respectat.
”(Un) acord istoric!”, exclamă pe X ministrul francez al Finanțelor Bruno Le Maire.
”Acest acord prevede reguli bugetare care încurajează reformele, care lasă o marjă de manevră pentru investiții și care sunt adaptate situației specifice a fiecărui stat membru (UE)”, subliniază omoloaga sa irlandeză Sigrid Kaag.
De-acum, ”regulile trebuie să ăfie mai bine respectate, ceea ce fost adesea o problemă în trecut”, subliniază ea.
Acordul a fost făcut posibil după o apropiere, pecetluită marți, între Franța și Germania, aflate mult timp pe poziții contrare în acest subiect.
Țările îndatorate din sudul Europei, ca Franța, insistau asupra unor flexibilități suplimentare, în vederea protejării investiției necesare în tranziția verde și cheltuielile militare declanșate de invazia Ucrainei de către Rusia.
Invers, țările ”frugale” din nord, aliniate în spatele Germaniei, cereau constrângeri în vederea atingerii unei dezîndatoriri efective în întreaga UE.
Timpul presa în vederea unei închideri a dezbaterilor.
Pactul de Stabilitate a fost dezactivat de la începutul lui 2020, în vederea evitării unei prăbușiri a activității economice afectată de pandemia covid-19, iar apoi de Războiul din Ucraina.
El va fi reactivat la 1 ianuarie.
Lipsa unui acord asupra noilor reguli până la această dată ar fi afectat credibilitatea UE pe piețele financiare.
Cei 27 speră acum să încheie procesul legislativ, până la alegerile europene din iunie, asupra acestui text, care urmează să fie negociat cu Parlamentul European (PE).
Proiectul acordului prevede reguli mai adaptate situației particulare a fiecărei țări.
Traiectoriile bugetare urmează astfel să fie mai realiste și mai bine aplicate.
ATINGEREA ”OBIECTIVELOR DE INVESTIȚII”
Concret, Bruxellesul propune ca statele să-și prezinte propriile traiectorii de ajustare pe o perioadă de cel puțin patru ani, pentru a-și asigura sustenabilitatea datoriei.
Eforturile de reformă și investiții vor fi recompensate prin posibilitatea de a prelungi această perioadă de ajustare bugetară până la șapte ani, pentru ca ea să fie mai puțin brutală.
Pilotarea va viza mai ales evoluția cheltuielilor, un indicator considerat mai pertinent decât deficitele, care pot fluctua în funcție de nivelul creșterii economice.
În vederea satisfacerii Germaniei, se prevede ca toate țările cu deficit excesiv să fie obligate la un efort minimum de reducere a rației deficitului cu 0,5 puncte procentuale pe an.
Parisul a obținut de la Berlin o relaxare a acestui efort în perioada 2025-2027. În această perioadă se va ține cont de creșterea costului datoriei legată de dobânzi mari.
”Această flexibilitate tranzitorie ne va permite să ne atingem obiectivele de investiții”, subliniază Ministerul francez al Finanțelor.
În afară de această procedură cu privire la deficite excesive, Germania a obținut adăugarea unui obiectiv de deficit public structural (în afara inmpactului contextelor) de 1,5% din PIB de la toate statele membre, în vederea păstrării unei marje de securitate față de plafonul de 3%.
În vederea atingerii acestui obiectiv, se va cere o ajustare de cel puțin 0,4% din PIB pe an, care poate fi redusă la 0.25% în cazul unor reforme și investiții.
În plus, datoria va trebui să scadă cu o medie de un punct procentual pe an, pe o perioadă de patru până la șapte ani.
Spre deosebire de fostele reguli, ”obiectivul deficitului este mai puțin constrângător, ritmuul în vederea atingerii lui este mai progresiv și recompensează investițiile”, subliniază Parisul.
