Țările participante la Conferința ONU privind schimbările climatice de la Baku (COP29), Azerbaidjan, au ajuns la un acord privind un obiectiv global de finanțare pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să combată schimbările climatice, relatează Reuters.
Valoarea planului de finanțare a luptei împotriva schimbărilor climatice până în 2035 a fost stabilită la 300 de miliarde de dolari (287 de miliarde de euro) pe an, se arată în acord, conform news.ro.
Cu toate acestea, unele țări în curs de dezvoltare au considerat că acordul este insuficient.
„Regret să spun că acest document nu este decât o iluzie optică”, a declarat reprezentanta delegației indiene, Chandni Raina, la sesiunea de închidere a summitului, la câteva minute după anunțarea acordului.
„(Acest acord) nu va aborda, în opinia noastră, enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toții”.
Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a salutat acordul, descriindu-l drept o poliță de asigurare pentru omenire.
„A fost dificil, dar am ajuns la un acord”, a spus el.
„Acest acord va permite ca boom-ul energiei curate să continue și să protejeze miliarde de vieți. Acesta va ajuta toate țările să participe la beneficiile uriașe ale unei acțiuni îndrăznețe în domeniul climei: mai multe locuri de muncă, o creștere mai puternică, energie mai ieftină și mai curată pentru toți”, a adăugat el.
„Dar, ca orice poliță de asigurare, aceasta funcționează numai dacă primele sunt plătite integral și la timp”, a mai spus Simon Stiell.
Sâmbătă seara, țările au convenit, de asemenea, asupra regulilor unei piețe globale pentru cumpărarea și vânzarea de credite de carbon, despre care susținătorii susțin că ar putea mobiliza miliarde de dolari în noi proiecte de combatere a încălzirii globale, de la reîmpădurire la implementarea de tehnologii energetice curate.
Acest nou obiectiv este menit să înlocuiască angajamentul luat de țările dezvoltate de a furniza 100 de miliarde de dolari pe an celor mai sărace țări pentru a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice până în 2020. Acest obiectiv a fost atins cu doi ani întârziere, în 2022, și expiră în 2025.
Summitul trebuia să se încheie vineri, dar a continuat în timp ce negociatorii din aproape 200 de țări nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la un plan de finanțare a luptei împotriva schimbărilor climatice pentru următorii zece ani.
Negocierile de la COP29 au scos la iveală diferențele dintre guvernele țărilor bogate, constrânse de bugetele naționale restrânse, și cele ale țărilor în curs de dezvoltare, afectate de costurile tot mai mari ale schimbărilor climatice, inclusiv furtuni, inundații și secetă.
Țările caută mai multe fonduri pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de a limita creșterea temperaturii globale la mult sub 2°C și, în mod ideal, la 1,5°C până la sfârșitul secolului.
Oamenii de știință din domeniul climei spun acum că este probabil ca lumea să depășească pragul de 1,5°C, dincolo de care ar putea apărea efecte climatice și mai catastrofale, la începutul anilor 2030 sau chiar mai devreme.
