Președintele Klaus Iohannis va participa vineri, începând cu ora 10.00, la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în care va fi aleasă noua conducere și se va discuta raportul de activitate pe anul 2017. Aceasta va fi prima apariție publică a șefului statului din acest an. Pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii candidează judecătoarea Simona Camelia Marcu, membru al CSM din partea instanței supreme, iar pentru postul de vicepreședinte și-au depus candidatiurile procurorii Codruț Olaru și Nicolae Solomon.
Anunțul privind participarea lui Klaus Iohannis la ședința CSM a fost făcut joi de către Administrația Prezidențială. Conform Legii de organizare și functionare a CSM, șeful statului poate participa la ședința de alegeri fără a avea drept de vot. Aceasta va fi prima apariție publică a șefului statului din acest an, scrie News.ro.
În ședința de vineri, CSM va alege președintele și vicepreședintele pentru anul 2018, mandatele acestora fiind de un an.
În 2017, președintele CSM a fost judecătoarea Mariana Ghena, iar postul de vicepreședinte a fost ocupat de procurorul Cristian Ban. Din Consiliu mai fac parte judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Annamaria Chiș, Simona Camelia Marcu, Mihai Bogdan Mateescu, Evelina Mirela Oprina, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Țînț și procurorii Florin Deac, Codruț Olaru, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader. De asemenea, președintele ICCJ, Iulia Tarcea, procurorul general Augustin Lazăr și ministrul Justiției, Tudorel Toader sunt membri de drept ai CSM. Din CSM fac parte și Victor Alistar și Romeu Chelariu, ca reprezentanți ai societății civile.
Pentru funcția de președinte al CSM candidează judecătoarea Simona Marcu, iar pentru funcția de vicepreședinte și-au depus candidaturile procurorii Codruț Olaru și Nicolae Solomon.
Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curți de casație și Justiție.
Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1988 și a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 și la Tribunalul București, președinte de secție, vicepreședinte al Tribunalului București, judecător la Curtea de Apel București și judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru "echilibrul sistemului judiciar”, arătând că "CSM trebuie să-și asume pe deplin rolul constituțional de garant al independenței justiției și să se implice în stabilirea și aplicarea unor politici judiciare constante și coerente”.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizațiile și pensiile judecătorilor, arătând că "aceste elemente nu constituie și nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiție obligatorie pentru asigurarea independenței justiției”.
Conform ultimei sale declarații de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătrați și o casă de 285 de metri pătrați în București. În declarația sa de avere sunt menționate și proprietăți ale soțului său, avocatul Vasile Gil - o casă în Alexandria și terenuri în București, Mogoșoaia și Alexandria. Simona Marcu deține și două autoturisme Alfa Romeo și Peugeot, precum și bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are și credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menționat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obținuți ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Național al Magistraturii și 17.550 de lei din închirierea apartamentului din București. Ea a menționat și veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.
În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în ședința CSM sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, "a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligației de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.
Codruț Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu și contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruț i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. În 17 mai 2017, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruț Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.
Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist și purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanței supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorității membrilor acestuia.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții principale: reprezintă CSM în relațiile interne și internaționale; coordonează activitatea Consiliului și repartizează lucrările pentru plen și secții; prezidează lucrările plenului CSM, cu excepția cazului în care la lucrări participă președintele României; propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și de ocupare a locurilor devenite vacante; semnează actele emise de plen; sesizează Curtea Constituțională, în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice; desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; prezintă, în ședința publică a plenului, raportul anual asupra activității CSM, care se transmite instanțelor și parchetelor și se dă publicității.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege, de Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a CSM și de plen.
