La prima vedere, lărgirea plajelor pe litoralul românesc ar trebui să fie un motiv de fericire pentru toată lumea: pentru turiști, că au mai mult spațiu, iar pentru hotelieri și administratorii de plaje pentru că terenurile noi ar trebui să atragă mai mulți clienți. Deocamdată, asistăm la un paradox. Toată lumea e nemulțumită.
România a câștigat 50 de hectare de teren nou în Mamaia, iar întregul proces a costat 70 de milioane de euro, din bani europeni. Un reportaj PRO TV din toamna anului trecut descria lucrările de lărgire a plajelor astfel: „Nisipul descărcat pe plaja existentă este adus din larg. La cinci kilometri de mal, o navă cu pompe speciale îl extrage de pe fundul mării, apoi se cuplează la o conductă care ajunge pe uscat. 10 mii de metri cubi de nisip sunt injectați cu putere prin această conductă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În paralel, se lucrează și la o diferență de nivel de cel puțin trei metri, spre mare. Pentru că marea să nu inunde terenul, mai ales că suntem în perioada furtunilor puternice, angajații români și olandezi lucrează zi și noapte.
Firma care se ocupă de lucrări are experiență internațională, iar ultimul proiect finalizat a fost construirea unui port în Oman.”
Lucrările au avut ca scop reducerea eroziunii plajelor și fac parte din programul „Reducerea eroziunii costiere, faza II (2014-2020)”, implementat de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
Programul prevede lucrări de reducere a eroziunii costiere pentru 11 sectoare: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia– Venus- Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. Proiectul, cofinanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, are o valoare totală de 3,8 miliarde de lei.
S-a oprit eroziunea plajelor, dar s-a declanșat „eroziunea turismului” de la Mamaia
Turiștii ajunși la Mamaia se plâng acum de mai multe lucruri care vin la pachet cu lărgirea plajelor. Este plin internetul de oameni care acuză că trebuie să meargă foarte mult până la linia apei.
Și chiar dacă la prima vedere reclamația poate părea amuzantă, pentru unii este cât se poate de serioasă. În unele porțiuni, plaja a ajuns de la 150 de metri lățime la 350 de metri.
Dacă ai nevoie la toaletă, ești nevoit să parcurgi această distanță dus-întors, pentru că beach barurile nu au primit încă permisiunea de a se muta mai aproape de linia apei. La fel stau lucrurile și dacă vrei să-ți cumperi apă sau mâncare.
Alt aspect care-i nemulțumește pe turiști este și calitatea nisipului. Dacă înainte plajele din Mamaia erau renumite pentru nisipul fin, acum ele sunt „beton” și pline de scoici și pietriș. Așadar, nu e o plăcere să te plimbi pe ele, dar nici să stai la cearșaf.
Situația este recunoscută și explicată de Nicușor Buzgaru, director adjunct al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea (ABAD):
„Nisipul nu este fin, nu este identic cu cel care a fost anterior în amplasament. Este adus intenționat de așa natură să combată activ prin diferența lui de densitate fenomenul erozional. Este un nisip care nu va fi ușor purtat de vânt, în primul rând, și care să fie mai rezistent acțiunii erozionale a valurilor.”
„Lumea nu stă pe plajă sub niciun fel, e foarte, foarte departe”
Nu doar turiștii sunt nemulțumiți de modificări, ci și administratorii de plaje care spun că acum îi pândește falimentul.
Alin Ciobanu, administrator la Copacabana Beach Mamaia, a declarat pentru HotNews.ro:
„Situația e foarte nasoală, am renovat aici, am schimbat. Când au nisipat mi-au rupt conducta de apă, apoi nu am mai avut curent. A trebuit să pun totul nou, mi-am construit beach barul din nou de la zero, m-a costat vreo 700 de milioane (n.r.- 70 mii RON) iar astăzi, în momentul de față, nu am niciun ban încasat.
Lumea nu stă pe plajă sub niciun fel, e foarte foarte departe. Ne-a obligat să amenajăm pe același spațiu unde am avut și anul trecut.”
Până când Apele Române nu vor intabula noile suprafețe de plaje, și acest lucru nu se va întâmpla în această vară, operatorii nu au voie să folosească porțiunile lărgite de nisip. Astfel, tot Apele Române ar trebui să se ocupe și de curățenia de pe noile întinderi de plajă.
„Unu la mână e stricat nisipul, noi în fiecare an făceam nisipul cu mașinuțe să fie din ce în ce mai fin. Ei au pus nisip din mare, plin de scoică, zgrunțuros, ca să le țină lor amplasamentul să nu fugă nisipul de pe plajă, pentru că peste cinci ani o să înceapă să construiască blocuri pe aici.
Au stricat plaja… nu era necesar aici în zona noastră, pentru că era destul de mare. De la colțul barului până la apă erau 150 de metri, era perfect, nu aveau ce să lărgească. Mai la rond, încolo, da, unde a fost eroziune. Acum are 350 de metri.
Mai mult, au stricat și marea, pentru că acum când intri în apă sunt numai găuri. Mergi cinci-zece metri și te-ai dus la opt-zece metri adâncime, nu mai poate lumea să-și lase copiii… Totul e stricat, e dezastru”, se plânge Alin.
Tot el dezvăluie și cum merge treaba la hotelurile din zonă și ne dă exemplul hotelului Victoria: „E puțină lume, lumea sună la recepție și întreabă cum este plaja, este mărită, da, mulțumim frumos, la revedere. Sunt în daună cu toții.”
Pentru acest sezon, cei de la Copacabana au plătit la Apele Române pentru plajă în jur de 20.000 de euro:
„La ce au mai luat banii dacă nu ne lasă să punem acolo, mai spre linia mării? Situația e foarte foarte nasoală. Au schimbat regulile jocului în timpul jocului, nu se poate așa ceva. Aveam vecin marea, mai aveam trei ani de contract, dar acum nu mai am vecin marea. Deci, nu se poate să schimbi regulile în timpul jocului.”, încheie Alin.
În luna mai, ministrul Mediului a afirmat într-o conferință de presă susținută la Constanța că recepția plajelor lărgite se va întâmpla undeva în mijlocul sezonului turistic și această provocare „necesită o atitudine constructivă din partea tuturor factorilor implicați, atât din partea companiei care a realizat această investiție, cât și din partea ABADL, din partea ministerului, Apele Române, Primărie, Consiliul Județean și Prefectura”.
Tanczos Barna a precizat și că administrarea plajei până la recepție se face de către constructor, iar apoi de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, dar și că amenajarea acestei suprafețe de plajă în Mamaia trebuie să fie un nou început pentru ceea ce înseamnă turism la Marea Neagră.
„După finalizarea lucrărilor, recepția și intabularea noii porțiuni de plajă, Ministerul Mediului împreună cu Apele Române vor lansa un concurs internațional de soluții de urbanism și de arhitectură pentru amenajarea acestei porțiuni de plajă.
Va fi nevoie de un nou PUZ pentru amenajarea acestei suprafețe imense și amenajarea unei plaje moderne de secol XXI. (...) Va fi o abordare total diferită de până acum în ceea ce privește închirierea plajelor, acordarea facilităților, crearea unei infrastructuri necesare, crearea infrastructurii de turism pe această nouă porțiune de plajă”, a mai declarat atunci Tanczos Barna.
